Anul şcolar 2025–2026 începe sub semnul unor schimbări majore în învăţământul românesc, odată cu aplicarea noilor proceduri de reorganizare a reţelei şcolare, publicate recent în Monitorul Oficial. Măsurile adoptate de Ministerul Educaţiei au stârnit reacţii critice din partea cadrelor didactice şi a reprezentanţilor părinţilor, care acuză lipsa unui studiu de impact şi a unei consultări reale.
Ore suplimentare şi clase mai numeroase
Una dintre cele mai contestate modificări vizează creşterea normei didactice cu 2–4 ore pe săptămână. Potrivit Marinei Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, efectele nu se măsoară doar în timp petrecut la catedră, ci şi în volumul suplimentar de muncă.
Patru ore în plus înseamnă şi 30 de elevi în plus… un efort suplimentar pentru un profesor de a răspunde la aceste nevoi particulare”, a declarat Manea la Prima News, în cadrul emisiunii Viitor pentru România.
Măsura îi va obliga pe mulţi profesori, mai ales din mediul rural, să se deplaseze între mai multe şcoli pentru a-şi completa norma, ceea ce creşte dificultatea activităţii didactice.
Comasări şi pierderea personalităţii juridice a şcolilor
Reforma presupune şi comasarea unor unităţi de învăţământ, ceea ce ar putea duce la clase mai aglomerate şi la dispariţia personalităţii juridice a unor şcoli. Criticii spun că aceste schimbări ar trebui adaptate la particularităţile fiecărei comunităţi, pentru a nu degrada calitatea procesului educaţional.
Iulian Cristache, fost preşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, consideră că lipsa unui studiu de impact face ca măsurile să fie hazardate.
Nu aş fi început reforma cu educaţia… aş fi făcut un studiu de impact să vedem ce înseamnă această reformă”, avertizează Cristache, care vorbeşte despre riscul unei „bulversări generale” a sistemului.
Dialog deficitar între autorităţi şi profesori
Atât Manea, cât şi Cristache subliniază că problemele nu ţin doar de conţinutul reformei, ci şi de modul în care aceasta este comunicată.
Dacă s-ar fi comunicat mai bine, fiecare profesor ar fi înţeles să pună umărul la a redresa economia”, afirmă Marina Manea.
Cristache adaugă că orice schimbare reală trebuie să fie însoţită de un pachet coerent de măsuri, capabil să aducă valoare adăugată întregului sistem de educaţie.
Pe fondul acestor măsuri, toamna se anunţă agitată, cu posibile proteste sindicale şi presiuni suplimentare asupra cadrelor didactice. Deşi opiniile diferă, ambii interlocutori sunt de acord că obiectivul central trebuie să rămână asigurarea calităţii educaţiei şi sprijinirea elevilor, indiferent de forma reformei.