Fostul prim-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul în care era acuzat de luare de mită. Decizia instanței supreme vine după aproape patru ani de la trimiterea în judecată de către DNA, care susținea că Tăriceanu ar fi primit indirect suma de 800.000 de dolari de la reprezentanții unei companii austriece, în schimbul adoptării unor hotărâri de guvern favorabile acesteia.
Hotărârea, pronunțată de un complet al Secției penale a ICCJ, a respins ca nefondate apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție și de co-inculpatul Petru Berteanu împotriva sentinței de achitare din octombrie 2024. Decizia este definitivă și consfințește achitarea atât a fostului premier, cât și a omului de afaceri Berteanu, acuzat de complicitate la luare de mită.
„O reparație morală”
Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Călin Popescu Tăriceanu a salutat decizia instanței, pe care o consideră nu doar o achitare juridică, ci și o „reparație morală” după ani de „campanii susținute de discreditare”.
Verdictul de astăzi este o victorie a adevărului asupra nedreptății. Justiția, prin vocea instanței supreme, a arătat limpede că nu a existat nicio solicitare, nicio primire de fonduri ilegale. Este o eliberare după o perioadă apăsătoare, în care am fost acuzat pe nedrept, pe baza unor speculații lipsite de temei”, a afirmat fostul premier.
El a criticat dur modul în care a funcționat statul de drept în România în ultimele două decenii, pe care l-a descris drept o „parodie”, dominată de „rețele de putere ilegitime” și de folosirea justiției ca instrument de eliminare a adversarilor politici.
Într-o democrație reală, statul de drept funcționează pentru a proteja cetățenii, nu pentru a-i sacrifica pentru agende obscure”, a transmis Tăriceanu, denunțând „dosare fabricate” și „campanii de discreditare orchestrate de grupuri politico-mafiote”.
Acuzații legate de contracte guvernamentale și plăți indirecte
Potrivit rechizitoriului DNA din martie 2021, în perioada 2007–2008, Tăriceanu ar fi pretins, indirect, un comision de 10% prin intermediul lui Petru Berteanu, în legătură cu mai multe acte adiționale și plăți aferente unui contract guvernamental cu o companie austriacă. În schimb, fostul premier ar fi facilitat adoptarea a patru hotărâri de guvern favorabile firmei respective: HG nr. 199, 634, 1193 și 1451 din anul 2008.
Foloasele materiale — evaluate la 800.000 de dolari — ar fi constat, potrivit procurorilor, în plata unor servicii de consultanță în favoarea unei firme indicate de inculpat. DNA a dispus sechestru pe bunuri mobile și imobile aparținând lui Tăriceanu până la concurența sumei presupus primite ca mită.
Încă din faza de fond, instanța supremă a stabilit, în octombrie 2024, că fapta nu a existat, achitarea fiind pronunțată în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală — care constată inexistența faptei imputate.
Achitarea definitivă a lui Călin Popescu Tăriceanu vine într-un context politic tensionat, în care funcționarea statului de drept și eficiența luptei anticorupție continuă să fie teme majore în dezbaterea publică. Fost lider liberal și ulterior al ALDE, Tăriceanu a fost o figură centrală în viața politică românească în ultimii 20 de ani, inclusiv ca prim-ministru între 2004 și 2008.
