Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a reafirmat angajamentul României față de sprijinirea Ucrainei și dorința de a participa la negocierile de pace și la reconstrucția post-război. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței de Securitate de la München, unde oficialul român s-a întâlnit cu generalul Keith Kellogg, emisarul special al președintelui SUA pentru Rusia-Ucraina, și cu alți oficiali de rang înalt.

În cadrul interviului acordat pentru CaleaEuropeana.ro, Emil Hurezeanu a evidențiat contribuția semnificativă a României la susținerea Ucrainei. Țara noastră nu doar că a oferit sprijin umanitar și logistic, dar a făcut și sacrificii importante în materie de apărare:

• Donația unui sistem Patriot, reprezentând 25% din capacitatea modernă de apărare antirachetă a României
• Sprijin logistic și umanitar, facilitând trecerea a peste un milion de refugiați ucraineni
• Transportul cerealelor ucrainene, asigurând tranzitul a 50-60 de milioane de tone prin porturile românești
• Instruirea piloților ucraineni de F-16, parte a unui efort mai larg de consolidare a capacității de apărare a Ucrainei

Hurezeanu a subliniat că România nu este doar un vecin geografic al Ucrainei, ci și un partener strategic al Occidentului, fiind una dintre țările care și-au respectat angajamentele internaționale fără ezitare.

România vrea un loc la masa negocierilor de pace

Diplomatul român a insistat asupra importanței ca România și celelalte state de pe Flancul Estic să fie implicate în negocierile de pace privind Ucraina. Având în vedere contribuțiile semnificative ale Bucureștiului la susținerea Kievului, România consideră că are un cuvânt de spus în stabilirea unei păci juste și durabile în regiune.

Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia”, a afirmat ministrul de Externe.

Totodată, Hurezeanu a menționat că discuțiile purtate la München cu generalul Kellogg și membri ai Congresului american au reconfirmat soliditatea parteneriatului strategic dintre România și SUA, în ciuda unor declarații critice recente.

Summitul de la Paris și incertitudinea privind participarea României

În contextul reuniunii de urgență convocată de președintele francez Emmanuel Macron, România nu și-a confirmat încă prezența, deși se depun eforturi pentru extinderea listei participanților. Inițial, întâlnirea urma să includă doar un număr restrâns de state europene, precum Franța, Germania, Marea Britanie, Danemarca și Olanda.

Hurezeanu a precizat că România va continua să insiste pentru a fi implicată în astfel de dezbateri, subliniind că țara noastră a fost, încă de la început, una dintre cele mai active în sprijinul Ucrainei.

Ministrul de Externe a participat și la reuniunea „Closing Time: Mapping the Transatlantic Path Forward after Munich”, organizată de Atlantic Council, unde a discutat despre: importanța unității transatlantice în sprijinul Ucrainei, viitorul securității în regiunea Mării Negre, consolidarea apărării europene și a sprijinului pentru Kiev.

În cadrul discuțiilor, s-a subliniat necesitatea ca statele de pe Flancul Estic să fie implicate în toate deciziile strategice, având în vedere impactul direct pe care conflictul din Ucraina îl are asupra regiunii.