Pe 8 noiembrie, creștinii îi prăznuiesc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, conducători ai cetelor îngerești și protectori spirituali ai oamenilor, alături de toate cetele de îngeri care au rămas fidele lui Dumnezeu. Conform tradiției, acești arhangheli sunt considerați călăuze ale sufletelor în drumul spre Rai și apărători ai omului de la naștere până la moarte.
Mihail, simbol al luptei împotriva răului, este reprezentat cu o sabie de foc, iar Gavriil, cunoscut ca vestitor al veștilor bune, poartă un crin, simbol al purității.
Arhanghelul Mihail este văzut drept conducătorul oștirilor cerești și îngerilor, iar în credința populară românească el ocupă un rol central ca paznic al Raiului, uneori având cheile acestuia. Se spune că veghează la capul bolnavilor sortitți să moară și la picioarele celor ce mai au zile de trăit, fiind asociat și cu Sfântul Ilie atunci când acesta orânduiește fenomenele meteo.
Gavriil, pe de altă parte, este mesagerul divin, aducând Fecioarei Maria vestea nașterii lui Iisus, iar părinților Fecioarei, Ioachim și Ana, vestea conceperii Maicii Domnului.
Obiceiuri și Semnificații Populare
Sfinții Mihail și Gavriil sunt cinstiți și ca protectori ai casei și familiilor, precum și ca judecători și purificatori ai conștiințelor, având rol de patroni ai caselor, ardând păcatele acumulate prin patimi omenești. În Bucovina, se crede că acești sfinți se roagă pentru sănătatea oamenilor și îi protejează până la moarte.
În regiunile de munte, unde Arhanghelii sunt considerați patroni ai oilor, sărbătoarea include obiceiul de a prepara „turta arieților” – o turtă din făină de porumb aruncată în dimineața zilei de 8 noiembrie în târla oilor. Dacă turta cădea cu fața în sus, era semn că primăvara oile vor avea miei.
Tradiția mai arată că între 8 și 10 noiembrie, zile cunoscute ca „capul”, „mijlocul” și „coada” Arhanghelului, se aprind lumânări atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți, mai ales pentru cei trecuți din viață fără o lumânare aprinsă. De asemenea, în această perioadă au loc pomeni și se dă de pomană pentru cei răposați, numite „Moșii de Arhangheli”.
Conform credinței populare, este interzisă munca în această zi, pentru a evita chinurile înaintea morții. Totodată, această perioadă este considerată „Vara Arhanghelilor” și adesea este urmată de câteva zile senine și călduroase numite „Vara iernii,” care simbolizează un răgaz între sezonul rece și Crăciun.
Portul hainelor albastre sau aurii. Se consideră că aceste culori, asociate cu Arhanghelii Mihail și Gavriil, aduc protecție divină și energie pozitivă, iar albastrul este văzut ca un simbol al siguranței, iar auriul al bogăției și al bunăstării.
Un ban în buzunar. În unele zone, oamenii țin un ban de argint sau o monedă în buzunar pe 8 noiembrie, pentru a atrage bani și belșug pe tot parcursul anului.
Protecția familiei și a animalelor. Sfântul Mihail este considerat apărătorul vitelor și gospodăriilor. În această zi, este bine ca gospodarii să acorde o atenție deosebită animalelor din curte, pentru a le asigura protecția divină și a le feri de rele.
Crenguța de busuioc. În multe părți din România, busuiocul este considerat un simbol de protecție și prosperitate, fiind purtat pentru a aduce belșug și a proteja gospodăria.
Aghiasma pentru turme. Animalele sunt aduse la biserică pentru a fi stropite cu apă sfințită, un act considerat protector, care le apără de boli și prădători.
Împărțirea de colaci și mâncare. Oierii dau de pomană colaci și preparate tradiționale (uneori și rachiu), pentru a atrage protecția Sfinților Mihail și Gavriil asupra lor și a turmelor lor.
Ungerea cu untură și plante. Ungerea oilor cu untură și plante ca pelinul este o practică folosită pentru a proteja animalele de spiritele rele.
Focul de Sfinții Mihail și Gavriil. Oierii aprind un foc simbolic pentru a alunga energiile negative și pentru a asigura un an bun de păstorit.
Focul viu, un obicei străvechi întâlnit nu doar în rândul oierilor, este aprins în anumite regiuni pentru a simboliza lumina sfinților, oferind protecție împotriva spiritelor malefice care bântuie în perioada rece a anului. Aceste focuri ritualice sunt considerate o apărare împotriva răului și o sursă de noroc pentru gospodărie.Apa sfințită, de asemenea, este un alt obicei important, oamenii o iau pentru a o păstra în casă ca un talisman protectiv. Aceasta este folosită nu doar pentru sănătate, ci și pentru noroc, fiind considerată un dar sacru ce ajută la păstrarea armoniei și siguranței în gospodării.
