Economistul Iancu Guda critică dur amenințările sindicaliștilor din sectorul public privind greva în cazul tăierii sporurilor sau salariilor, atrăgând atenția că România se confruntă cu un deficit fiscal istoric și o risipă cronică a banului public. Într-o postare argumentată, însoțită de grafice, Guda atrage un semnal de alarmă: „Nu mai sunt bani!”.

Potrivit acestuia, salariile din sectorul public sunt în prezent cu peste 35% mai mari decât cele din mediul privat, iar creșterea lor cu 62% în ultimii cinci ani a depășit cu mult inflația cumulată de 42% în aceeași perioadă. În acest context, economistul respinge argumentele liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care justifică această diferență salarială.

Gata, nu mai merge! Dacă nu sunt bani, nu sunt… Ce, noi fătăm bani?”, afirmă Guda ironic, parafrazându-l pe Moromete.

Trei direcții strategice pentru reducerea deficitului

În analiza sa, economistul propune trei direcții strategice pentru reducerea deficitului fiscal, subliniind necesitatea unei abordări raționale și sustenabile a cheltuielilor bugetare:

• Reducerea risipei în cheltuielile publice, unde statul cheltuie „banii altora pentru alții” – un context cu risc ridicat de ineficiență;
• Combaterea evaziunii și a economiei subterane, care generează pierderi anuale de circa 10% din PIB (aproximativ 175 miliarde lei);
• Corectarea dezechilibrelor de taxare, inclusiv prin ajustarea impozitării capitalului și reducerea presiunii pe muncă.

România a ajuns, în decembrie 2024, la un deficit bugetar record de 158 miliarde lei, cu aproape 50% mai mult decât în 2020, anul pandemiei. În paralel, cheltuielile publice au crescut la aproape 41% din PIB, în timp ce veniturile publice s-au plafonat la doar 32%, sub media europeană.

În ultimii patru ani, datoria publică a crescut cu 700 miliarde lei – de trei ori mai mult decât în întreg deceniul anterior. Practic, ne împrumutăm de șase ori mai accelerat decât înainte de pandemie”, avertizează Guda.

Datoria publică pe cap de locuitor, mai mare decât salariul mediu

Raportul dintre datoria publică pe locuitor și salariul mediu net a ajuns la 105% în 2024, față de 60% în 2010. România se menține sub pragul de îndatorare de 60% din PIB, dar direcția este îngrijorătoare: creșterea datoriei este mai accelerată decât creșterea PIB.

În plus, populația își exprimă clar preferințele: 70% dintre români consideră că reducerea cheltuielilor publice și a risipei este soluția pentru redresarea bugetară, arată un sondaj INSCOP citat în analiză.

Un nou model fiscal: fără excepții și cu deduceri pentru investiții

În final, Guda propune o reformă fiscală echilibrată, care să renunțe la excepții și privilegii și să evite doar majorările brute de taxe. În opinia sa, capitalul este prea puțin taxat, în timp ce munca suportă o povară fiscală ridicată – 42%, față de media UE de 38%.

Dacă vrem conformare voluntară și predictibilitate, trebuie să oferim și stimulente: deduceri pentru investiții și pentru profitul reinvestit. Altfel, creșterile de taxe vor agrava problema, nu o vor rezolva.”