Senatul a adoptat luni, în unanimitate, în calitate de prim for sesizat, proiectul de lege inițiat de Guvern, care reglementează modalitatea de stabilire a cheltuielilor judiciare în cazul fugarilor care s-au sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, precum și modalitatea de recuperare a cheltuielilor ocazionate de aducerea lor în România.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a explicat că aceste reglementări se aplică persoanelor urmărite internațional, inclusiv celor pentru care a fost emis mandat european de arestare și celor care au fugit în afara Uniunii Europene și pentru care se desfășoară procedura de extrădare.
Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, cheltuielile care revin statului român în cazul în care persoana urmărită, extrădată sau extrădabilă s-a sustras urmăririi penale sau judecății vor fi luate în considerare la stabilirea cheltuielilor judiciare de către instanța de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală. Pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de aducerea în țară a persoanei solicitate, extrădate sau extrădabile, autoritățile române au drept de regres la instanța civilă competentă. Această cauză se va judeca cu celeritate și va fi scutită de taxă de timbru.
Alina Gorghiu a menționat că proiectul de lege vizează două situații distincte: când fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile respective devin cheltuieli de judecată și vor fi suportate de inculpat în caz de hotărâre definitivă de condamnare (iar în caz de achitare, rămân în sarcina statului); și când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei, cheltuielile pentru aducerea lui în țară vor fi recuperate printr-o acțiune în instanța civilă, inițiată de Ministerul care a suportat cheltuielile, fiind scutită de taxa de timbru și tratată cu celeritate.
În 2023, România a cheltuit aproximativ 10.025.000 de lei pentru aducerea a 803 fugari, iar până pe data de 9 aprilie a acestui an au fost aduși 233 de fugari. Senatul a adoptat proiectul de lege, iar acum acesta urmează să fie dezbătut și adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.
