„Statul rus ar înainta până în Atlantic și mai departe de atât, dacă ar fi lăsat”, a spus Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea București, prezent, joi, la Universitatea „Ovidius” din Constanța, în cadrul dezbaterii „Putinismul – barbaria ca politică de stat”. Evenimentul a fost moderat de conf. univ. dr. Daniel Citirigă, prodecanul Facultății de Istorie și Științe Politice, de la UOC.
Ioan Stanomir a făcut referire la declarația făcută, recent, de Dmitri Medvedev, fost președinte și fost premier al Rusiei, actual vicepreședinte în Consiliul de Securitate rus, care a spus că unul dintre obiectivele Rusiei este „construirea Eurasiei deschise, de la Lisabona la Vladivostok”, conform agenției ruse TASS. Citește aici declarația integrală.
„Este puțin cam mult pentru Rusia. Nici URSS nu a atins Lisabona. Statul rus ar înainta până în Atlantic și mai departe de atât, dacă ar fi lăsat”, a precizat Ioan Stanomir.
Profesor, critic literar, publicist și specialist în drept constituțional, Ioan Stanomir, a mai precizat că „Rusia a devenit un stat care practică barbaria și agresiunea”, prin prisma ultimelor evenimente petrecute în Ucraina, în urma invaziei trupelor ruse. Acesta a mai completat că „națiunea rusă poate fi privită cu complicitate la barbarie”.
„Rusia mizează pe efectul de paralizie, generat de frică”, a mai punctat Stanomir, făcând referire la imaginile apărute în spațiul public cu sutele de cadavre găsite pe străzi în regiunea Kievului, după invazia trupelor ruse.
Ioan Stanomir a punctat, totodată, faptul că Ucraina va fi împiedicată de Rusia să aibă un traseu euro-atlantic.
„Un stat care nu își stăpânește întreg teritoriul este un stat care nu poate avea un traseu euro-atlantic”, a spus el.
Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, critic literar, publicist și specialist în drept constituțional.
Printre volumele publicate de Ioan Stanomir se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016), Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017), La Centenar: Recitind secolul României Mari (Humanitas, 2018), Așteptând revoluția: Pașoptismul și vocile sale (Humanitas, 2019). În 2018, a publicat la Editura Humanitas eseul Umbra Rusiei, în volumul colectiv Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase, potrivit site-ului editurii Humanitas.
