România a mai bifat un record negativ după finalizarea alegerilor parlamentare din 6 decembrie. Doar 31,84% dintre românii înscriși pe liste au ieșit la vot. Este cel mai slab scor de după Revoluție. Celălalt record negativ data de la alegerile parlamentare din 2008, când prezența la vot a fost de 39,20%.
Însă acestea sunt date reci, la fel de reci ca o parte din cetățenii acestei țări, care au devenit așa din n motive. Unele întemeiate, altele nu. Asta vom afla în următorii patru ani, deoarece în aceste momente se va negocia un nou Guvern, unul legitimat doar de 31,84% din români. Partidul câștigător este PSD, la fel ca în 2016. Poate că nici nu a avut nevoie de opoziție serioasă, deoarece PNL a bâjbâit pe fondul gestionării epidemiei de coronavirus în România. PNL s-a axat pe această luptă oarbă cu un PSD, mai precaut față de epoca Dragnea. Alianța USR Plus a obținut cu 10% mai puține procente față de alegerile europarlamentare din 2019, când a fost apogeul alianței concepute cu puțin timp înainte de 27 mai 2019. Să fie acesta un semn pentru liderul USR, Dan Barna, după ce mulți simpatizanți i-au cerut demisia? Va fi Dacian Cioloș în prim plan de acum încolo? Vom vedea.
Însă m-am axat prea mult pe lucruri previzibile. Să trecem la surprize. AUR este numele cel mai rostit în ultimele ore. Este partidul care a obținut peste 9% în țară și în Diaspora s-a clasat pe locul trei, după USR Plus și PNL. Liderul partidului AUR, George Simion, a ieșit imediat după vot și a spus că exclude orice alianță cu un alt partid, alăturat de un discurs extremist, ghidat de legitimitatea oferită de 9% din românii din țară. „Cineva trebuie să plătească. Nu suntem extremiști, dar suntem radicali. Este doar prima luptă câștigată de AUR. Nu vom face alianță cu nicio formațiune politică pentru că suntem deja o alianță”, a declarat George Simion.
AUR este un partid ce a luat ființă, chiar în urmă cu an, nu a fost luat în seamă pentru aceste alegeri parlamentare, chiar dacă a dus o campanie activă în social media, printr-un discurs naționalist, extremist, îmbrățișat de mulți români din țară, dar și din străinătate. Poate că iubitorii fostului PRM, condus de regretatul, Vadim Tudor, și-au găsit un nou idol, George Simion sau un nou refugiu, AUR. Poate că votanții PSD din “era Dragnea”, simpatizanți al unor discursuri naționaliste, populiste au migrat către acest partid. Încă se fac profile sociologice ale votanților AUR. Este ceva nou, de care vom afla pe parcurs, la fel ca acest COVID-19. Va fi interesant. Însă cam atât și despre surpriza acestor alegeri parlamentare.
În final voi lăsa doar câteva statistici seci, reci, doar câteva, ar fi prea multe și nu vreau să vă plictisesc.
România este singurul stat membru UE unde aproape un sfert din populaţie trăieşte în locuinţe care nu au toaleta în interior, mai arată datele Eurostat.
Rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 15,3% în România, în 2019, potrivit celor mai recente date Eurostat.
Peste 254.000 de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani (15,7%), din România, absolviseră cel mult clasa a VIII-a în anul 2019, arată datele Comisiei Europene prelucrate de Edupedu.ro.
România se menține pe locul 45 din 163 de țări și pe ultimul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2020 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.
Ah, da. Era să uit. Doar 25% din tinerii din România, cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, au ieșit la vot. Pe listele permanente de la BEC sunt 4.662.066 de tineri, cu vârste între 18 și 34 de ani, iar 1.183.680 de tineri au votat în România, duminică, potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central. 3.478.386 de tineri nu au venit la vot în România, duminică. Numărul votanților tineri reprezintă 20,43% din numărul total al celor care au votat duminică în țară.
Concluzia este simplă. Absenteismul la vot poate naște monștri, iar extremismul este acum legitimat în Parlamentul României.
