Pe 15 ianuarie, România sărbătorește Ziua Culturii Naționale, marcând nașterea marelui poet Mihai Eminescu, autorul care a pus bazele literaturii române moderne și a devenit un reper al identității culturale. În 2026 se împlinesc 176 de ani de la nașterea sa, un prilej de reflecție asupra operei sale și a influenței profunde asupra literaturii române.
Copilăria și studiile lui Eminescu
Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani, pe 15 ianuarie 1850, ca al șaptelea copil al familiei Eminovici, într-un mediu familial care i-a stimulat sensibilitatea artistică. Copilăria sa a fost petrecută între Botoșani și Ipotești, iar primele studii le-a urmat la Cernăuți, unde s-a remarcat prin inteligență și seriozitate.
Deși a întrerupt studiile la liceul german Ober-Gymnasium, Eminescu a acumulat experiență profesională ca funcționar la Tribunalul din Botoșani și ca copist la comitetul județean, contactul cu viața socială și administrativă influențând mai târziu perspectiva critică a operei sale.
Debutul literar și activitatea culturală
Debutul său literar a avut loc în 1866, cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”. În același an, revista Familia i-a publicat poezia „De-aș avea”, moment în care Iosif Vulcan i-a modificat numele din Eminovici în Eminescu, denumire pe care poetul a adoptat-o definitiv.
În paralel, a activat în teatru, inițial ca sufleor și copist, iar apoi ca secretar în trupa actorului Mihail Pascaly, contactând personalități culturale precum Ion Luca Caragiale și aprofundând viața culturală românească.
Studii universitare și Junimea
Între 1869 și 1874, Eminescu a urmat cursuri de Filosofie și Drept la Viena și Berlin, implicându-se în cercuri literare și colaborând cu revista Convorbiri Literare. A consolidat relațiile cu lideri culturali ai epocii, precum Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Iacob Negruzzi și Veronica Micle, beneficiind de o bursă Junimea și având oportunitatea de a obține doctoratul în filosofie.
Revenit în țară, a ocupat funcții precum director al Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, profesor suplinitor și revizor școlar, precum și redactor la ziarul școlar pentru județele Iași și Vaslui. A influențat generația tânără de scriitori, printre care Ion Creangă, și a consolidat societatea Junimea.
Mihai Eminescu a definit literatura română prin frumusețea limbii, originalitatea stilistică și profunzimea gândirii. Opera sa îmbină romantismul european cu specificul românesc, abordând teme universale – dragostea, timpul, natura, condiția umană – dar și probleme legate de identitatea și valorile naționale.
Mutarea la București în 1877 a marcat perioada matură a creației sale, când a scris poezii fundamentale precum „Luceafărul” și „Scrisorile”, dar și articole politice pentru ziarul Timpul, comentând evenimente majore precum Războiul de Independență și politica externă.
Ultimii ani și moștenirea
Din 1883, poetul a manifestat semne de boală mintală, fiind internat în sanatorii din România și Viena. Mihai Eminescu a decedat la doar 39 de ani, pe 15 iunie 1889, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu, rămânând un simbol al culturii române.
Deși a publicat în timpul vieții doar un singur volum, Poesii, și articole în reviste literare, Eminescu a creat opere fundamentale precum „De-aș avea”, „Somnoroase păsărele”, „Pe lângă plopii fără soț” și „Luceafărul”, care rămân studiate și apreciate, consolidând identitatea culturală a României.
Ziua Culturii Naționale 2026
Cu ocazia împlinirii a 176 de ani de la nașterea lui Eminescu, instituțiile culturale din România organizează spectacole, expoziții, proiecții de film și proiecte educaționale. Accesul la muzee va fi gratuit, iar opera poetului va fi celebrată prin recitaluri și reprezentații de teatru, oferind publicului oportunitatea de a se apropia de valoarea sa literară și culturală.
Mihai Eminescu rămâne simbolul literaturii române, poet al gândului și al emoției profunde, a cărui moștenire continuă să inspire generații și să definească standardele culturii naționale.
