Consiliul Local Constanța a fost convocat în ședință ordinară joi, 29 ianuarie 2026. Ședința se va desfășura online. Pe hârtie, agenda e simplă: un proiect urbanistic și desemnarea unui nou viceprimar. În realitate, însă, aceste două puncte sunt două fețe ale aceleiași dileme: felul în care un oraș își croiește viitorul, între rațiune și presiune, între ideal și realitate, între ceea ce vrem să vedem și ceea ce suntem capabili să gestionăm.
Planul Urbanistic Zonal supus aprobării vizează terenul fostei baze RATC, între străzile Soveja, Chiliei și Panait Cerna. Cambela Prod SRL propune peste două mii de apartamente, clădiri cu până la 24 de etaje, funcțiuni comerciale, birouri, spații turistice. Într-o zonă preponderent cu locuințe de mică înălțime. În teorie, un cartier vibrant; în practică, o supraaglomerare ce amenință să înghită sensul urban. Este clar că densitatea propusă depășește nu doar capacitatea terenului, ci și logica elementară a conviețuirii.
Documentația recunoaște că infrastructura existentă este insuficientă. Soluțiile pentru fluidizarea traficului sunt amânate pentru un viitor incert, astfel încât, la ocuparea clădirilor, zona va funcționa sub nivel minim de serviciu. Lipsa unor studii complete de trafic, microclimat și însorire ne spune mai mult decât orice cifre: planificarea aceasta e mai mult un exercițiu de imagine decât un act de responsabilitate.
Regimul de înălțime propus e un gest brutal față de morfologia existentă. Fără trepte, fără tranziții, fără instrumente clare de control volumetric. Etajele tehnice ascund adevărul: depășirea indicatorilor urbanistici și o subtilă sfidare a rațiunii. Și astfel, ceea ce ar fi trebuit să fie o integrare armonioasă devine un șoc vizual, un semn că urbanismul a cedat în fața interesului privat.
Dezbaterea publică din 24 decembrie 2025 a generat observații critice, mai ales de la consilierul independent Felicia Ovanesian. Observații preluate de alți cetățeni, obiective, argumentate. Observații care cer respingerea proiectului. Alegerea datei dezbaterii, chiar în ajunul Crăciunului, sugerează, cu o ironie amară, că consultarea a fost mai formală decât reală.
Votul Consiliului Local va defini precedentul: aprobarea proiectului ar valida un model bazat pe densitate extremă, pe ipoteze nerealiste, pe optimism urbanist naiv; respingerea lui ar marca recunoașterea limitelor orașului, acceptarea faptului că urbanismul nu poate fi doar hârtie și idealuri, ci și responsabilitate concretă.
Pe aceeași ordine de zi se află alegerea unui nou viceprimar. Adriana Arghirescu este propusă, într-o administrație care funcționează în prezent cu un singur viceprimar, după demisia lui Ionuț Rusu, legată de problemele financiare ale Clubului Sportiv Municipal Constanța. Alegerea aceasta poate aduce liniște, dar votul va reflecta realitatea politică: PNL a decis propunerea, nu Chițac, care îl dorea pe Marius Dragoș Prăzaru ca al doilea viceprimar. Totuși, Arghirescu este o femeie de afaceri și există speranța că va orienta deciziile în interesul cetățeanului.
Într-un oraș supus unei presiuni constante de construcție, această presiune nu s-a tradus, în ultimele decenii, într-o dezvoltare coerentă. S-a tradus într-o succesiune de intervenții fragmentare și adesea haotice, care au mutilat părți întregi din Constanța și au erodat încrederea publică în urbanism. Miza nu mai este viteza cu care se aprobă investițiile, ci capacitatea administrației de a opri, corecta și limita efectele unui model care confundă dezvoltarea cu acumularea.
Votul Consiliului Local va arăta dacă aleșii vor acționa în interesul constănțenilor care i-au ales sau dacă decizia va fi dictată de interese de partid ori de grupuri de influență. În acest moment, orașul nu are nevoie de poezie sau de promisiuni, ci de o judecată lucidă, de răspunsuri concrete, de simțul măsurii. Între rațiune și presiune, între responsabilitate și comoditate, se decide, încă o dată, soarta Constanței.
