Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe marți, 25 noiembrie, asupra obiecțiilor de neconstituționalitate depuse de AUR și Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea care reglementează plata pensiilor private. Dosarele au fost amânate la termenele din 5 și 12 noiembrie, după ce au fost incluse pe ordinea de zi.
Sesizarea Înaltei Curți vizează, în principal, reglementările referitoare la limitarea plăților lunare din Pilonul II și III, dar și prevederea potrivit căreia fondurile de pensii nu vor mai efectua direct plata pensiilor, atribuția urmând să fie preluată de noi entități – fondurile de plată. ICCJ consideră aceste măsuri o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și a libertății contractuale, apreciind că schimbările ar crea dezechilibre majore și ar putea afecta siguranța activelor personale ale participanților.
Magistrații susțin că transferarea administrării către fonduri de plată implică riscuri suplimentare de insolvență și costuri mai mari pentru participanți, întrucât fiecare entitate percepe propriile comisioane. ICCJ atrage atenția și asupra impactului asupra încrederii în sistem, în condițiile în care economiile au fost constituite în baza unui cadru legislativ stabil, ce garanta caracterul privat al activelor.
Și AUR a contestat legea la CCR, acuzând că noile prevederi reduc controlul românilor asupra propriilor economii și favorizează atât administratorii fondurilor, cât și statul, care ar beneficia de prelungirea perioadei de administrare a activelor.
Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Camera Deputaților, cu 178 de voturi pentru, 64 împotrivă și 22 de abțineri.
Proiectul stabilește autorizarea furnizorilor de pensii private, funcționarea fondurilor de plată, condițiile de transfer ale activelor și regulile privind plățile lunare sau plățile unice (până la 30% din activ, respectiv 100% în cazul persoanelor cu afecțiuni oncologice).
Fondurile de plată vor fi de două tipuri: pentru retragere programată, cu plăți pe durată limitată, și pentru pensii viagere, valabile pe tot parcursul vieții beneficiarului.
Decizia CCR este așteptată cu interes, având în vedere impactul asupra celor peste 8 milioane de participanți la Pilonul II și a celor din Pilonul III.
