România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, în cazul rujeolei situaţia fiind dramatică, în condiţiile în care mai puţin de jumătate dintre copii erau vaccinaţi cu prima doză în 2025, este semnalul de alarmă tras de organizaţia „Salvaţi Copiii”.

Organizaţia „Salvaţi Copiii” informează, printr-un comunicat de presă, că România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, tot mai mulţi copii fiind privaţi de protecţia vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%.

Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor, între 1 februarie 2024 şi 31 ianuarie 2025, numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă a fost de 32.265, la nivelul UE, dintre care 27.568 proveneau din România. A doua ţară din top este la mare distanţă – Italia, cu 1.097 de cazuri.

În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025 în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 27.720 la copii sub 15 ani şi 3.188 la adolescenţi între 15 şi 19 ani. În acelaşi interval, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă, potrivit INSP

Acoperirea vaccinală naţională (%) arată următoarea situaţie a vaccinărilor: BCG: 93,5%, Hep B (3 doze): 55,0%, DTPa-împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis acelular – (3 doze): 55,0%, VPI – Vaccinul polio inactivat (3 doze): 55,0%, Hib (3 doze): 55,0%, Pneumococic (3 doze): 54,0%, ROR (1 doză): 47,4%.

În ceea ce priveşte vaccinarea contra rujeolei, într-un singur judeţ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 judeţe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% şi 67,4%, în 24 de judeţe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% şi 49,7%, în trei judeţe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în judeţul Argeş, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în judeţul Bihor, potrivit INSP.

Toate valorile sunt sub ţinta de 95% recomandată de OMS. Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei şi Rubeolei (RVC, septembrie 2025)2, România se numără printre cele 13 ţări din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populaţie, fără întrerupere, se arată în comunicatul citat.

Sursa citată precizează că, potrivit medicilor de familie, principalele cauze ale acestor rate scăzute de vaccinare la copii sunt carenţele informaţionale, care determină refuzul categoric al unor comunităţi şi frica de reacţii adverse, dezinformarea din social media, birocraţia excesivă, lipsa resurselor materiale, desfiinţarea vaccinării în şcoli şi lipsa transportului, în special în comunităţile vulnerabile şi izolate.

În acest context, „Salvaţi Copiii” România solicită autorităţilor simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor, training-uri în comunicare pentru personalul medical, precum şi dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.

O tendinţă importantă care se evidenţiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunităţi până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficienţa programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar şi după administrarea primei doze”, precizează sursa citată.

Aceeaşi sursă menţionează că relaţia medicilor de familie cu părinţii este „complexă şi variază semnificativ”, mulţi medici raportând comportamente de evitare din partea părinţilor, care amână constant vaccinările şi refuză să-şi asume în scris decizia.

Medicii văd asistenţii medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare”, adaugă sursa citată.

Potrivit organizaţiei, pentru a creşte ratele de vaccinare, medicii solicită, la nivel naţional, un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea şi campanii mass-media mai intense de informare şi educare. La nivel local şi operaţional, principalele nevoi includ: extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară, reducerea birocraţiei în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienţilor către cabinete şi o mai bună implicare a reprezentanţilor minorităţilor.

O nevoie specifică frecvent menţionată este reintroducerea vaccinării în şcoli, care în trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinală. Medicii subliniază şi importanţa dezvoltării propriilor abilităţi de comunicare prin participarea la cursuri specializate”, adaugă sursa citată.

Preşedintele executiv „Salvaţi Copiii” România, Gabriela Alexandrescu, subliniază importanţa politicilor sociale integrate, care să asigure accesul copiilor şi al părinţilor la servicii de educaţie şi de sănătate.

Cifrele arată un eşec colectiv. Aproape jumătate dintre copiii României nu au primit nici măcar o doză de vaccin ROR la vârsta recomandată. Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de îmbolnăvire şi de deces din cauza unei boli care poate fi prevenită. În comunităţile rurale în care lucrăm, am demonstrat că vaccinarea poate creşte de la 50-60% la aproape 100% atunci când există echipe dedicate, informaţie corectă şi relaţii de încredere cu familiile”, afirmă Alexandrescu.

Pentru creşterea ratelor de vaccinare în mediul rural din România, experţii recomandă, printre altele, formalizarea colaborării medic – asistent medical comunitar (AMC) prin protocoale clare care să cuprindă şi problema vaccinării, training-uri în comunicare pentru personalul medical, campanii mass-media intensive la nivel naţional, materiale informative (inclusiv sub formă video) adaptate cultural (focus pe consecinţele bolilor care sunt de cel mai mare interes pentru părinţi) şi lingvistic, cu informaţii clare despre beneficiile şi riscurile fiecărui vaccin, sistem standardizat de remindere personalizate prin SMS-uri/telefon pentru programări, dar şi vouchere pentru transport la cabinet sau asigurarea transportului prin primării şi pachete cu produse pentru copii (ex: scutece) la vaccinare.

De asemenea, pentru a rezolva problema amânării continue a vaccinării, experţii recomandă programare automată la vaccinare, comunicare în relaţia medic-pacient şi verificarea automată a statusului vaccinal la înscriere în şcoală sau grădiniţă.

Pentru a soluţiona percepţia scăzută a riscului şi frica de reacţii adverse, specialiştii recomandă adresarea febrei ca reacţie adversă frecventă la vaccin şi descrierea modalităţilor de gestionare eficientă a acesteia, accent pe beneficiile individuale ale vaccinării, prezentarea consecinţelor concrete ale bolilor prevenibile şi r Reformularea mesajelor pentru diferite grupuri culturale.

Potrivit sursei citate, implementarea acestor recomandări necesită o abordare integrată şi coordonată la nivel naţional, regional şi local, cu implicarea activă a tuturor actorilor relevanţi: sistemul medical, autorităţile publice locale, organizaţiile neguvernamentale şi comunităţile. În contextul actual, marcat de o scădere îngrijorătoare a ratelor de vaccinare şi de creştere a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare, este esenţială o acţiune promptă şi susţinută.

Dacă ar exista în fiecare sătuc un asistent medical comunitar sau măcar unul pe comună care să ţină legătura cu medicul de familie, să sprijine mama şi să se adreseze sau să acompanieze mama. Le spun inclusiv faptul că noi, generaţia noastră, suntem cu toţii vaccinaţi pentru că pe vremea când eram noi copii nu îi întreba nimeni pe părinţi vrei sau nu vrei să-ţi vaccinezi copilul. Şi că, iată, am ajuns la vârsta asta sau anumite boli nu mai circulă sau circulă mult prea puţin tocmai pentru că cea mai mare parte dintre noi am fost vaccinaţi”, afirmă un medic de familie din mediul rural, participant la studiul calitativ „Salvaţi Copiii”.