Boboteaza, sărbătorită anual la 6 ianuarie, împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Este una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului creștin, încărcată de semnificații religioase și de numeroase tradiții populare.
Pentru creștinii ortodocși, Boboteaza celebrează Botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Totodată, este sărbătoarea sfințirii apelor – Agheasma Mare – considerată purtătoare de puteri tămăduitoare și protectoare.
În tradiția catolică, la 6 ianuarie este celebrată Epifania, care simbolizează arătarea lui Hristos neamurilor, prin venirea celor trei magi de la Răsărit, purtători de daruri: aur, smirnă și tămâie.
Credințe populare și ritualuri din Ajun
Boboteaza începe încă din ajun, când, potrivit tradiției, oamenii țin post. În unele zone ale țării, femeile adună cenușa din vatră, pe care o vor împrăștia primăvara pe câmp pentru belșug. Sub fața de masă se pun sare, mei, tărâțe și fân, ca simboluri ale prosperității.
Preotul trece cu agheasmă din casă în casă, iar hainele sunt așezate la vedere pentru a fi stropite cu apă sfințită. Se crede că astfel sunt ferite de molii și rele. În ajun nu se ceartă nimeni, nu se cerne făina și nu se bat copiii, pentru a evita boala și necazurile peste an.
Conform credințelor populare, în noaptea de Bobotează „se deschid cerurile”, iar oamenii își pot afla viitorul. Tot atunci, se spune că forțele malefice sunt alungate temporar din lume, odată cu sfințirea apelor.
Sfințirea apelor și aruncarea crucii
În ziua de Bobotează are loc slujba de sfințire a apelor, de obicei în apropierea unui râu, lac sau a mării. Preotul aruncă o cruce în apă, iar mai mulți bărbați se aruncă pentru a o recupera. Cel care aduce crucea la mal este considerat binecuvântat și va avea noroc tot anul.
În tradiția populară, se crede că, odată cu aruncarea crucii, duhurile rele părăsesc apele și sunt alungate definitiv prin rugăciune și zgomot.
Obiceiuri și superstiții
Potrivit tradiției, în noaptea de Bobotează, fetele își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. Se spune că fetele care cad pe gheață în această zi se vor mărita în același an. De asemenea, există credința că animalele din grajd pot vorbi la miezul nopții, dezvăluind locuri unde ar fi ascunse comori.
De Bobotează nu se spală rufe, nu se împrumută nimic și sunt interzise certurile în casă.
Tradiții din alte țări
În Franța, Epifania este marcată prin „galette des rois”, o prăjitură în care se ascunde o figurină. Cel care o găsește devine „regele zilei”. Tradiții similare există și în Belgia sau Olanda, unde copiii merg cu colindul și primesc dulciuri.
Sfântul Ioan Botezătorul – 7 ianuarie
A doua zi după Bobotează este dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut drept Înaintemergătorul Domnului. Tradiția spune că în dimineața acestei zile oamenii se stropesc cu agheasmă pentru sănătate, iar după Sfântul Ion „se botează gerul”, semn că iarna începe să slăbească.
Un obicei răspândit este „Udatul Ionilor”. În Transilvania, cei care poartă numele Ion sunt purtați prin sat și stropiți cu apă, iar în Bucovina li se împodobește poarta cu un brad, prilej de petrecere și voie bună.
Sfântul Ioan Botezătorul a avut misiunea de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos. Fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, el a fost martirizat din porunca regelui Irod, rămânând una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului.
