România începe un amplu proces de recuperare a propriilor comori arhitecturale. O lege recent promulgată de președintele Nicușor Dan deschide drumul restaurării a 14 monumente istorice aflate în stare avansată de degradare. Cel mai așteptat proiect dintre toate este readucerea la viață a Palatului Reginei Maria din Mamaia — clădire emblematică a litoralului, dar ignorată timp de decenii.
Ridicat între anii 1924–1926, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, palatul a fost gândit ca o reședință de vacanță elegantă, în care se combinau elemente orientale, balcanice și mediteraneene. În perioada interbelică, ansamblul era una dintre cele mai rafinate prezențe de pe malul Mării Negre și un loc preferat al Reginei Maria în vizitele sale estivale.
După 1990, clădirea a intrat într-o spirală de abandon, degradându-se an de an, până în punctul în care a devenit aproape nerecunoscută față de splendoarea ei inițială. Proiectul de restaurare deschide, însă, posibilitatea unei reveniri spectaculoase.
Reprezentanții Direcției Județene de Cultură Constanța consideră că palatul ar putea deveni un magnet turistic major. Specialiștii atrag atenția, însă, că intervențiile vor fi dificile. Durata estimată a proiectului este de cel puțin trei ani.
Programul legislativ include și alte intervenții importante:
- Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, fondată la 1798, urmează să fie restaurată printr-o investiție de aproximativ 16 milioane de euro. Colecția ei impresionantă numără peste 600.000 de volume, printre care și o parte din Codex Aureus, manuscris medieval de valoare inestimabilă.
- Opera Națională din Iași va beneficia de construcția unei noi săli de spectacole.
- Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei intră într-un proces cuprinzător de modernizare și reabilitare.
