Sfântul Andrei, prăznuit în fiecare an la 30 noiembrie, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății ortodoxe și marchează finalul marilor zile cu cruce roșie din luna noiembrie. Recunoscut drept „Ocrotitorul românilor”, Apostolul Andrei este considerat, potrivit tradiției, primul care a adus credința creștină pe teritoriul actual al României, rămânând în conștiința populară ca „Cel dintâi chemat”. În această zi din Postul Crăciunului, credincioșii au dezlegare la pește.
Cine a fost Sfântul Apostol Andrei
Sfântul Andrei, fratele Apostolului Petru, a fost unul dintre cei doisprezece apostoli și provenea din Betsaida Galileii. Răspunzând chemării Mântuitorului, el a devenit unul dintre primii ucenici ai lui Hristos și a răspândit învățătura creștină până la marginile Imperiului Roman. Tradiția relatează că a ajuns și în Dobrogea, unde a botezat și a propovăduit Evanghelia în rândul comunităților locale. Misiunea sa este privită ca un model de statornicie, credință și putere de sacrificiu.
Sfântul Andrei a murit ca martir, fiind răstignit pe o cruce în formă de X – simbolul asociat și astăzi cu numele său. Prin viața și lucrarea sa misionară, a devenit o figură centrală a creștinismului timpuriu și protector spiritual al românilor.
Mesajul preotului pentru credincioși
Cu ocazia sărbătorii, preotul Marius Oblu de la Biserica Iancu Vechi–Mătăsari din București îi îndeamnă pe credincioși să transforme această zi într-un moment de întărire sufletească.
În ziua în care îl cinstim pe Sfântul Apostol Andrei, îi încurajez pe toți credincioșii să transforme această zi binecuvântată într-un moment de întărire sufletească. Suntem în Postul Crăciunului, o perioadă încărcată de har, iar participarea la Sfânta Liturghie, spovedania și primirea Sfintei Împărtășanii, cu binecuvântarea duhovnicului, sunt pași care ne ajută să ne pregătim cu adevărat pentru sărbătoarea Nașterii Domnului”, a transmis părintele Marius Oblu, pentru Digi24.ro.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei
În folclor, sărbătoarea mai este cunoscută sub numele de „Sântandrei”, „Andrei-de-iarnă” sau „Cap-de-iarnă”, deoarece marchează intrarea simbolică în sezonul geros.
În credința populară, ziua de 30 noiembrie este una de liniște și curățenie sufletească. Muncile casnice grele, spălatul sau cusutul sunt evitate, pentru a nu atrage necazuri ori boală. Este o zi dedicată rugăciunii, aprinderii lumânărilor și participării la slujbe, pentru pace, sănătate și ocrotire.
Sfântul Andrei ocrotește casele și pe cei care îl cinstesc cu credință, iar gândurile noastre trebuie să fie îndreptate spre protecția celor dragi și mulțumirea lui Dumnezeu pentru darurile primite”, a declarat pentru Digi24.ro părintele Marius Oblu.
Ritualul grâului încolțit
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este punerea grâului la încolțit, practică ce prezice norocul și rodnicia anului următor. Gospodarii așază boabele într-un vas cu pământ sau vată umedă, iar aspectul firului la finalul anului este interpretat ca semn al belșugului sau al greutăților ce pot urma.
Ritualul este însoțit adesea de rugăciuni pentru familie și gospodărie, firul de grâu fiind păstrat de multe ori pe masa de Anul Nou ca simbol al fertilității și continuității vieții”, a mai precizat părintele.
Noaptea ursitului
Pentru tinerele necăsătorite, ajunul Sfântului Andrei este momentul în care își pot afla ursitul. Fetele pun busuioc sub pernă sau folosesc ritualuri precum „făcutul cu ulcica”, apa neîncepută cu verighetă sfințită ori diverse practici magice transmise din generație în generație, în speranța că vor primi semne despre alesul lor.
Usturoiul – protecție împotriva spiritelor rele
Ajunul Sfântului Andrei este asociat în mitologia românească cu deschiderea lumii de dincolo și apariția spiritelor necurate. Pentru a ține la distanță strigoilor și energiile negative, gospodarii ungeau ușile, ferestrele și chiar animalele cu usturoi, simbol considerat protector împotriva răului.
De ce este Sfântul Andrei numit „Apostolul lupilor”
Ziua Sfântului Andrei este numită în multe regiuni și „Ziua Lupului”. Lupul, animal cu puternică încărcătură simbolică în cultura geto-dacilor, reprezintă curajul, libertatea și puterea de a înfrunta destinul. Potrivit legendelor, sfântul ar fi fost însoțit în pustia Dobrogei de o căpetenie a lupilor, care l-ar fi protejat în misiunea sa.
Poporul român a păstrat această imagine a lupului ca simbol al demnității și al legăturii cu strămoșii, fiind o parte importantă din obiceiurile și credințele legate de Sfântul Andrei”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Nichifor Tănase de la Parohia Elisabetin–Timișoara.
O zi dedicată păcii și armoniei
Sărbătoarea Sfântului Andrei este considerată un moment în care certurile trebuie evitate, deoarece se crede că neînțelegerile atrag ghinionul și energiile negative.
În general, nu este bine să ne certăm sau să purtăm discuții aprinse, însă în mod special, în ziua de Sfântul Andrei. Este o regulă cu o importanță deosebită. Tradiția zilei ne îndeamnă să păstrăm pacea, înțelegerea și armonia în familie și între prieteni”, a conchis părintele Marius Oblu.
