Creștinii ortodocși îi prăznuiesc sâmbătă, 8 noiembrie, pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, considerați conducătorii cetelor îngerești și călăuze ale sufletelor în drumul lor spre Rai. Sărbătoarea este dedicată, totodată, tuturor îngerilor care nu s-au despărțit de Dumnezeu.
Potrivit tradiției, Arhanghelul Mihail este conducătorul oștilor cerești, apărător al credinței și luptător împotriva răului, în timp ce Arhanghelul Gavril este vestitorul mântuirii, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea nașterii Mântuitorului Iisus Hristos și a binevestit zămislirea Maicii Domnului drepților Ioachim și Ana.
În credința populară românească, Arhanghelul Mihail este adesea mai venerat decât Gavril. Se spune că poartă cheile Raiului, veghează la căpătâiul celor aflați pe patul de moarte și este înfocat luptător împotriva diavolului. Tot el ar ține în frâu bolile și ar putea orândui grindina, fiind adesea înfățișat alături de Sfântul Ilie.
În vechime, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriți ca păzitori ai oamenilor „de la naștere și până la moarte”, mijlocitori pentru sănătate și curățirea conștiințelor. În credința populară, aceștia asistă și la Judecata de Apoi, fiind patroni ai casei și ocrotitori ai turmelor.
La munte, unde Arhanghelii sunt patronii oilor, stăpânii pregăteau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieților”. Aceasta era aruncată în dimineața zilei de 8 noiembrie în târla oilor: dacă turta cădea cu fața în sus, se credea că primăvara toate oile vor avea miei.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril se întinde pe trei zile – 8, 9 și 10 noiembrie – denumite „capul”, „mijlocul” și „coada Arhanghelului”.
De ziua Arhanghelilor se aprind lumânări atât pentru cei vii, cât și pentru cei trecuți la cele sfinte fără lumânare sau dispăruți în împrejurări tragice. În sâmbăta premergătoare sărbătorii are loc „marea pomenire a morților”, când se dau de pomană ofrande numite „Moșii de Arhangheli”.
Tradiții și superstiții
Tradiția spune că în această zi nu se lucrează, pentru ca oamenii să fie feriți de necazuri și suferință, iar vremea de la 8 noiembrie este cunoscută în popor drept „Vara Arhanghelilor”. Se mai crede că între această zi și Crăciun trebuie să existe încă două până la patru zile senine și calde, numite „Vara iernii”.
Portul hainelor albastre sau aurii. Se consideră că aceste culori, asociate cu Arhanghelii Mihail și Gavriil, aduc protecție divină și energie pozitivă, iar albastrul este văzut ca un simbol al siguranței, iar auriul al bogăției și al bunăstării.
Un ban în buzunar. În unele zone, oamenii țin un ban de argint sau o monedă în buzunar pe 8 noiembrie, pentru a atrage bani și belșug pe tot parcursul anului.
Protecție împotriva răului. Conform tradiției, cei care sărbătoresc ziua Sfinților Arhangheli sunt protejați de boli și necazuri. Arhanghelul Mihail, cunoscut pentru lupta sa împotriva răului și a duhurilor necurate, aduce purificare spirituală celor care țin această sărbătoare cu evlavie. În acest sens, purtarea unui simbol religios, precum un medalion cu chipul îngerului Mihail sau un crucifix mic, este văzută ca o amuletă de protecție, care ajută și la aducerea norocului și stabilității financiare.
Crenguța de busuioc. În multe părți din România, busuiocul este considerat un simbol de protecție și prosperitate, fiind purtat pentru a aduce belșug și a proteja gospodăria.
Îmbrăcăminte curată și nouă. Este un obicei să porți haine curate și, dacă este posibil, noi, ca semn de respect față de o sărbătoare, atrăgând astfel energii pozitive.
Lumânări aprinse pentru cei adormiți. În unele regiuni, se aprind lumânări pentru sufletele celor decedați, mai ales pentru cei care au murit fără a primi ultimele îngrijiri religioase (spovedanie, împărtășanie etc.). Se crede că aceste lumânări ajută sufletele răposaților să găsească liniștea și odihna veșnică.
Interdicții de muncă. Tradiția spune că cei care muncesc în această zi vor suferi de dureri de cap sau alte probleme de sănătate. Este o zi de odihnă și rugăciune, iar mulți respectă această practică pentru a evita ghinionul și a se proteja de posibile nenorociri.
Protecția familiei și a animalelor. Sfântul Mihail este considerat apărătorul vitelor și gospodăriilor. În această zi, este bine ca gospodarii să acorde o atenție deosebită animalelor din curte, pentru a le asigura protecția divină și a le feri de rele.
Focul de Sfinții Mihail și Gavriil. Oierii aprind un foc simbolic pentru a alunga energiile negative și pentru a asigura un an bun de păstorit.
Mâncarea Oilor. O masă comunitară, unde mâncarea binecuvântată este împărțită, simbolizând dorința de belșug și sănătate pentru turmele de oi.
Focul viu, un obicei străvechi întâlnit nu doar în rândul oierilor, este aprins în anumite regiuni pentru a simboliza lumina sfinților, oferind protecție împotriva spiritelor malefice care bântuie în perioada rece a anului. Aceste focuri ritualice sunt considerate o apărare împotriva răului și o sursă de noroc pentru gospodărie.
