Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, duminică, că testele finale ale rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik au fost încheiate cu succes, descriind arma drept „unică în lume” şi cu o rază de acţiune de până la 14.000 de kilometri. Declaraţiile liderului de la Kremlin vin în plin război în Ucraina şi par să marcheze o nouă etapă în cursa înarmării nucleare globale, transmite AFP.
Testele decisive sunt acum finalizate”, a afirmat Putin într-un videoclip difuzat de Kremlin, în timpul unei reuniuni cu oficiali de rang înalt din Ministerul rus al Apărării. El a ordonat totodată „pregătirea infrastructurii pentru introducerea armamentului în dotarea forţelor armate”.
Preşedintele rus a subliniat caracterul excepţional al acestei rachete: „Este o creaţie unică, pe care nimeni altcineva în lume nu o are”, a spus el, insistând că Burevestnik, denumită şi „pasărea furtunii” în limba rusă, are „o rază de acţiune practic nelimitată”.
Potrivit şefului Statului Major rus, Valeri Gherasimov, ultimul test al rachetei a avut loc pe 21 octombrie şi a durat aproximativ 15 ore, timp în care Burevestnik ar fi parcurs 14.000 de kilometri.
Aceasta nu este limita acestei arme”, a precizat Gherasimov, adăugând că „performanţele tehnice ale rachetei îi permit să lovească ţinte extrem de bine protejate, oriunde s-ar afla acestea”.
Putin a anunţat pentru prima dată existenţa proiectului Burevestnik în 2018, prezentându-l ca parte a unei noi generaţii de armament capabilă să depăşească orice sistem de apărare antirachetă. Racheta foloseşte, potrivit Moscovei, un motor cu propulsie nucleară, care îi conferă autonomie aproape nelimitată, făcând-o un potenţial instrument strategic de descurajare fără precedent.
Analiştii occidentali au exprimat în repetate rânduri îngrijorări privind riscurile de contaminare radioactivă pe care le implică un astfel de sistem, dar şi implicaţiile geopolitice ale unei asemenea arme în contextul confruntării militare prelungite dintre Rusia şi Ucraina.
Testarea rachetei Burevestnik vine pe fondul intensificării discursului militarist de la Moscova şi al accentuării tensiunilor dintre Rusia şi NATO, pe fondul sprijinului occidental acordat Kievului.
