Recuperarea tezaurului României aflat de peste un secol în Rusia rămâne o datorie morală și istorică, a declarat Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), într-un interviu acordat publicației poloneze TVP World.
Pentru noi, recuperarea acestei comori este o datorie morală față de strămoșii noștri și față de viitorul copiilor noștri”, a afirmat Păunescu, autor al unor lucrări dedicate soartei aurului românesc. „Nu am uitat și nici nu am cedat în această luptă. Am încercat prin toate mijloacele posibile să negociem, dar URSS și, ulterior, Rusia doar au mimat interesul pentru această datorie.”
Aurul trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial
În decembrie 1916 și august 1917, România a trimis în Rusia țaristă două transporturi care conțineau artefacte de patrimoniu, bijuteriile coroanei și 91,5 tone de aur ale Băncii Naționale, pentru a fi păstrate în siguranță în contextul ocupării Bucureștiului de către Puterile Centrale.
După Revoluția din Octombrie, tezaurul nu a mai fost restituit. Deși unele obiecte culturale au fost returnate în anii 1935 și 1956, rezervele de aur au rămas în Rusia.
De-a lungul anilor, partea rusă a invocat diverse pretexte, de la ideea că aurul ar fi fost deja restituit până la afirmații fără temei că România și-ar fi pierdut dreptul asupra lui după unirea cu Basarabia”, a explicat Cristian Păunescu.
Valoarea actuală estimată a tezaurului este de aproximativ 8 miliarde de euro.
Demersuri diplomatice și pași recenți
După 1990, România a încercat în mai multe rânduri să reactiveze dialogul cu Rusia în privința tezaurului. În 2003, a fost semnat un tratat bilateral care a dus la formarea unei comisii comune de experți pentru analizarea acestui dosar, însă activitatea acesteia a fost suspendată după declanșarea războiului din Ucraina.
Comisia, care include reprezentanți ai ambelor părți cu expertiză relevantă, nu și-a finalizat activitatea. Întâlnirile au fost suspendate după agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar intenția părții române este de a le relua atunci când situația politică o va permite”, a transmis Ministerul român al Afacerilor Externe pentru TVP World.
Parlamentul European cere restituirea integrală
Eugen Tomac, europarlamentar PMP, a amintit în același interviu că Parlamentul European a adoptat o moțiune prin care cere explicit Rusiei restituirea integrală a tezaurului românesc.
Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului său, cere explicit restituirea integrală a tezaurului românesc”, a declarat Tomac, subliniind că subiectul ar trebui inclus pe agenda diplomatică a UE atunci când relațiile cu Rusia vor fi reluate.
BNR: „Nu excludem nicio cale legală”
Cristian Păunescu a afirmat că Banca Națională analizează toate posibilitățile legale de acțiune, inclusiv în contextul activelor ruse înghețate în Uniunea Europeană.
Rusia se află într-un război hibrid nedeclarat cu Uniunea Europeană, deci nu pot exista negocieri reale. Activele rusești înghețate în UE pot fi o resursă valoroasă pentru a corecta nedreptatea comisă României acum mai bine de un secol”, a spus consilierul guvernatorului BNR.
El a adăugat că instituția „nu exclude nicio cale legală, atât pe plan politic, cât și în instanțele internaționale, pentru a-și urmări interesele”.
La rândul său, Eugen Tomac consideră că, deși folosirea activelor înghețate ar putea fi o opțiune, România trebuie să fie pregătită să reia dialogul cu Rusia „atunci când circumstanțele o vor permite”.
La peste 100 de ani de la trimiterea tezaurului la Moscova, recuperarea acestuia rămâne una dintre cele mai vechi și sensibile chestiuni nerezolvate între România și Rusia.
Pentru Cristian Păunescu, subiectul nu este doar o dispută diplomatică, ci „o datorie morală și istorică” pe care România o are față de propria memorie și de generațiile viitoare.
