Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM) Constanța au obținut rezultate remarcabile într-un experiment care părea, la început, un pariu îndrăzneț: creșterea păstrăvului-curcubeu în apă de mare, în condiții controlate.

După un an de monitorizare în sistem recirculant marin (RAS), specialiștii au raportat o rată de supraviețuire de 100%, o biomasă crescută de peste 40 de ori și fără semne majore de stres sau boli în rândul peștilor.

Am reușit să demonstrăm că păstrăvul-curcubeu (Oncorhynchus mykiss) poate fi crescut în apă marină fără pierderi, iar rezultatele sunt excelente – un pas important pentru acvacultura românească”, au transmis reprezentanții INCDM.

De la apă dulce la Marea Neagră – un experiment fără precedent

În luna noiembrie 2024, cercetătorii au transferat loturi de puiet de păstrăv-curcubeu, cu o biomasă medie de 35 de grame, de la Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu în sistemul RAS marin al institutului.

În ciuda schimbării bruște a mediului — de la apă dulce la o salinitate de 15‰ și o temperatură crescută de la 10°C la 15°C — peștii s-au adaptat imediat, înotând și hrănindu-se normal. Pe toată durata experimentului nu s-a înregistrat nicio pierdere.

Specialiștii au constatat că:

• păstrăvul-curcubeu își modifică comportamentul la temperaturi de peste 22°C, refuzând hrana la 24,5°C,
• salinitatea de 14–16‰ este optimă pentru creștere susținută, fără șoc osmotic,
• valorile oxigenului dizolvat și ale pH-ului s-au menținut în limite optime pentru acvacultură.

Rezultate spectaculoase: creștere de 40 de ori și „somonare” naturală

După 12 luni, exemplarele crescute în sistemul marin au atins biomase medii de peste 1,6 kilograme, rezultate considerate excelente.

Hrănirea cu furaje îmbogățite cu betacaroteni naturali (astaxantină) a contribuit la obținerea unei colorații roz-intense a cărnii, asemănătoare celei de somon — un proces denumit de cercetători „somonare”.

Pe toată perioada experimentului nu s-au înregistrat probleme majore de sănătate, doar cazuri izolate ale afecțiunii „water belly”, specifice salmonidelor din apă sărată, care au fost tratate cu succes.

O direcție nouă pentru acvacultura românească

Rezultatele confirmă potențialul de dezvoltare a acvaculturii marine la litoralul românesc, într-un context în care tot mai mulți operatori economici sunt interesați de amplasarea de viviere flotante în Marea Neagră.

Echipa de acvacultură a INCDM anunță că va continua colaborarea cu mediul privat, oferind expertiză științifică și derulând noi experimente aplicate.

Este un pas înainte pentru acvacultura românească. Vrem să arătăm că Marea Neagră poate deveni un spațiu viabil pentru creșterea sustenabilă a peștilor de consum de înaltă calitate”, au transmis cercetătorii INCDM.