Alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova atrag un interes deosebit, pentru că soarta acestei mici ţări este considerată esenţială pentru viitorul Europei şi are valoare de simbol pentru încleştarea dintre Occident şi ambiţiile imperialiste ale Moscovei, o confruntare ce se duce pe terenul războiului hibrid.

Alegătorii trebuie să-i aleagă pe cei 101 deputaţi ai Parlamentul Republicii Moldova, unicul organ legislativ al ţării.

Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale (adică puţin peste un milion de alegători).

Accesul în Parlament este condiţionat de atingerea pragului electoral stabilit de legislaţie: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţii independenţi.

Din totalul celor 32 de cereri depuse pentru înregistrarea în cursa electorală, Comisia Electorală Centrală a autorizat 22 de concurenţi electorali: 14 partide politice, patru blocuri electorale şi patru candidaţi independenţi. Înregistrarea Partidului „Moldova Mare” a fost anulată vineri, în ultima zi a campaniei electorale, o decizie luată şi în cazul unui alt partid, Inima Moldovei, care făcea parte din unul dintre blocurile electorale autorizate, Blocul Patriotic – prorus şi principalul competitor al PAS, partidul de la guvernare.

Scrutinul începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora 21:00.

Cetăţenii moldoveni vor vota în 2.274 de secţii de vot: 1.973 în Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii Transnistriei, şi 301 în străinătate. Marea majoritate a acestor secţii din străinătate vor fi în Europa (75 în Italia, 36 în Germania, 26 în Franţa, 24 în Regatul Unit, 23 în România şi 15 în Spania). Doar două secţii vor fi deschise în Rusia – fapt criticat de Moscova – şi câte una în Azerbaidjan şi Belarus, în timp ce 22 vor funcţiona în Statele Unite şi şapte în Canada.

Dintre cei 3.299.396 de alegători înregistraţi, este de aşteptat ca circa 8% să voteze în străinătate. Întrucât datele sondajelor nu includ eşantioane de la aceşti alegători – sau din Transnistria – diaspora este probabil să joace din nou un rol decisiv.

În comparaţie cu scrutinul prezidenţial din 2024, acum au fost constituite 69 de secţii suplimentare în diaspora.

Nu vor fi exit-polluri după închiderea urnelor. Primele rezultate vor veni din secţiile mici şi sunt irelevante. Un tablou de primă etapă al rezultatelor se va contura abia după procesarea rezultatelor din secţiile mai mari şi sunt aşteptate în jurul orei 23:00.

Şi, la fel ca în cazul alegerilor prezidenţiale din 2024 şi al referendumului privind aderarea la UE, rezultatul alegerilor ar putea rămâne incert până la final, depinzând de votul diasporei.

Un scrutin cu miză uriașă

Alegerile parlamentare din Moldova sunt cruciale pentru ţară şi vor pune la încercare sistemul democratic fragil al acesteia, viitorul său în Uniunea Europeană şi capacitatea Rusiei de a atrage înapoi pe orbita sa fostele republici sovietice şi de a le submina democraţia, arată o analiză publicată de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).

Pentru Rusia, votul este o miză pe care trebuie să o câştige, deoarece este ultima şansă viabilă de a opri decuplarea Moldovei şi de a împiedica aderarea Moldovei la UE şi consolidarea democratică a acesteia. Slăbită de războiul pe care l-a ales să-l poarte în Ucraina, Rusia consideră că această ţară face parte din sfera sa de influenţă şi este esenţială pentru menţinerea influenţei sale în sud-estul Europei. În plus, poziţionarea sa, în partea de vest a Ucrainei şi în partea de est a frontierei comune cu UE, o face o ţintă atractivă.

Acest lucru explică eforturile enorme pe care le depune în favoarea partidelor pro-Kremlin, în speranţa de a influenţa rezultatul. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu a avertizat că alegerile sunt cele mai importante pentru ţară. „Este o cursă contracronometru – pentru a ne ancora democraţia în interiorul Uniunii, unde va fi protejată de cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm: Rusia”, a spus ea.

Moldova acuză că Rusia a investit sute de milioane de dolari într-o campanie de influenţare şi cumpărare de voturi.

Atât presa independentă din Moldova, cât şi cea internaţională au relatat despre scheme ample susţinute de Rusia, care au presupus inclusiv instruirea moldovenilor pro-Kremlin pentru a comite violenţe stradale şi plăţi prin criptomonede efectuate de bănci legate de Ministerul Apărării din Rusia.

Pentru UE, susţinătoare a actualului guvern, alegerile sunt un test atât al credibilităţii sale ca putere geopolitică şi regională, cât şi al capacităţii sale de a consolida procesul de transformare democratică şi reformă din Moldova. Limitele blocului european şi lipsa unui răspuns decisiv au fost ilustrate în mod clar de decizia Georgiei de a se îndepărta de Bruxelles şi de a se orienta către Moscova, în ciuda unei populaţii extrem de pro-occidentale, notează CEPA.

Vulnerabilitățile Republicii Moldova

Societatea moldovenească este vulnerabilă din punct de vedere economic, iar războiul din Ucraina a agravat situaţia economică a ţării.

Promisiunile de reformă care au adus partidul PAS la guvernare s-au materializat doar parţial, fiind în unele cazuri zădărnicite de crize externe, care au încetinit transformarea promisă.

Nemulţumirile economice şi sărăcia joacă un rol central, la fel ca şi moştenirea guvernelor din trecut, presupuse pro-UE, dar care erau corupte şi cleptocratice. Ca o amintire a acestui tip de guvernare, cu doar câteva zile înainte de scrutin, Grecia l-a extrădat pe oligarhul Vlad Plahotniuc, fugit din ţară din 2019 şi considerat „păpuşarul” a tot ceea ce s-a întâmplat în economia, politica şi justiţia ţării vreme de aproape un deceniu.

Deşi UE a aprobat la începutul acestui an cel mai mare program de ajutor şi împrumuturi pentru Moldova, în valoare totală de 1,8 miliarde de euro, efectele pozitive vor avea nevoie de timp pentru a se materializa.

Aceşti factori au fost instrumentalizaţi şi amplificaţi de campaniile de influenţă şi de propaganda rusă, precum şi de strategiile de manipulare, care se folosesc de aceste nemulţumiri ale populaţiei pentru a da vina pe PAS pentru problemele ţării. În acelaşi timp, presiunile externe şi preocupările legate de securitate au ţinut guvernul ocupat.

În urma invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina, Moldova s-a confruntat cu o presiune intensificată din partea ameninţărilor hibride ruseşti, a atacurilor cibernetice, a dezinformării, a coerciţiei economice şi a şantajului energetic, potrivit CEPA.