Un plămân de porc modificat genetic a fost transplantat pentru prima oară într-un pacient uman aflat în moarte cerebrală, într-un studiu experimental realizat în China, potrivit unui raport publicat luni.

Medicii chinezi au transplantat, în premieră, un plămân de porc modificat genetic unui bărbat aflat în moarte cerebrală, iar organul a funcţionat timp de nouă zile, potrivit unui articol, publicat, luni, de o echipă de specialişti de la First Affiliated Hospital din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Guangzhou şi National Clinical Centre for Respiratory Disease, în revista Nature Medicine.

Bărbatul, în vârstă de 39 de ani, fusese declarat în moarte cerebrală după ce a suferit un AVC, iar familia şi-a dat acordul pentru procedură.

Echipa a transplantat plămânul stâng, păstrând plămânul drept original. În orice transplant între oameni sau între animale şi oameni – cunoscut şi sub numele de xenotransplant – medicii urmăresc cu atenţie riscul de infecţie şi respingere.

Pacientul a primit mai multe medicamente pentru reducerea acestor riscuri, în timp ce plămânul, provenit de la un porc crescut într-un mediu steril, a avut şase modificări genetice pentru a reduce riscul de respingere şi infecţie.

Porcii sunt consideraţi candidaţi buni pentru xenotransplant deoarece organele lor sunt similare ca dimensiune şi funcţie cu organele umane.

La început nu au apărut semne de respingere, dar după o zi organismul a prezentat complicaţii, iar experimentul a fost oprit la cererea familiei.

Cercetătorii au raportat în studiu că pacientul a dezvoltat un edem generalizat, cauzat de acumularea de lichid în ţesuturi, probabil din cauza unei disfuncţii în fluxul sanguin. Pe lângă funcţia respiratorie, plămânii contribuie şi la menţinerea circulaţiei sângelui.

Au existat câteva semne de recuperare parţială la câteva zile după transplant, dar, în ciuda tuturor precauţiilor, medicii au observat că organismul începea să respingă organul.

Deşi acest studiu demonstrează fezabilitatea xenotransplantului de plămân de porc la om, persistă provocări majore legate de respingerea organului şi infecţii”, notează cercetătorii. Ei au concluzionat că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca această procedură să poată fi repetată într-un studiu clinic.

Întrucât transplantul pulmonar a fost efectuat pe un pacient aflat în moarte cerebrală, rezultatele nu pot fi transpuse direct la persoane în viaţă.