Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti anunţă că suspendă soluţionarea cauzelor începând din 27 august până când va fi retras proiectul de lege privind reformarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Adunarea Generală a Judecătorilor solictă reprezentanţilor puterii executive şi legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti.
Curtea de Apel Bucureşti a anunţat că Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti a fost convocată, marţi, de la ora 11, pentru a exprima un punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.
Astfel, din totalul de 241 judecători, au fost prezenţi 228 judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită. Din cele 228 voturi valabil exprimate, un număr de 224 voturi au fost ”pentru”, s-au mai înregistrat un vot împotrivă şi trei abţineri.
Astfel, Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti a decis să solicite retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
O altă solicitare a fost ca reprezentanţii puterii executive şi a celei judecătoreşti să înceteze campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti.
Solicită ferm reprezentanţilor puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de dretp, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”, se arată în hotărârea Adunării Generale a judecătorilor.
De asemenea, judecătorii au mai decis să suspende soluţionarea cauzelor până când acest proiect de lege va fi retras.
Începând cu data de 27 august 2025 şi până la retragerea proiectului de lege suspendă soluţionarea cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art. 3 alin. 1 lit. b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), luare măsură declarare indezirabil, custodia publică (prelungire şi plângere), suspendarea executării actelor administrative”, a mai transmis sursa citată.
Parchetul de pe lângă Tribunalul București suspendă activitățile urmărire penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti îşi suspendă activităţile de urmărire penală, excepţie făcând activităţile necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate, dar şi alte activităţi, inclusiv pe cea cu publicul.
Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, întrunită marţi, pentru a exprima, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, un punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei solicită CSM să avizeze negativ proiectul de act normativ privind modificarea statutului magistraţilor, considerând că „nu se impune nicio nouă intervenţie legislativă în acest moment, înainte de a evalua riguros impactul măsurilor deja adoptate”.
Având în vedere (…) faptul că proiectul de lege propus nu rezolvă inechităţile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară şi nenecesară asupra sistemului de justiţie şi o diversiune menită să distragă atenţia opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal – bugetare adoptate în cursul acestui an, s-a hotărât adoptarea unei forme de protest faţă de modificările legislative propuse prin proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului Superior al Magistraturii la data de 20 august 2025 de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Protestul se va manifesta prin suspendarea activităţii de urmărire penală desfăşurată de procurori, cu excepţia activităţilor necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate; suspendarea activităţii de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepţia celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate; suspendarea activităţii de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale; suspendarea activităţii procurorilor din cadrul secţiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor şi formularea concluziilor, cu excepţia concluziilor privind măsurile preventive şi concluziilor în dosarele civile având ca obiect emiterea ordinelor de protecţie.
De asemenea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti suspendă activitatea de soluţionare a plângerilor formulate împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, pe cea de soluţionare a cererilor formulate de părţi sau de alte instituţii, precum şi orice alte activităţi conexe activităţii de urmărire penală (inclusiv soluţionarea cererilor de prelungire a dreptului de circulaţie).
În plus, s-a decis suspendarea activităţii cu publicul şi de primire în audienţă.
Forma de protest detaliată anterior a fost adoptată începând de azi, 26.08.2025 şi va fi menţinută pe durată nedeterminată, până la retragerea propunerii legislative de către iniţiatorii acesteia”, se arată în comunicatul Parchetului.
Procurorii critică propunerea de modificare legislativă, considerând că „proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechităţile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public”, este „în contradicţie vădită” cu obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025 şi că sin acesta „lipseşte o etapizare reală şi măsuri tranzitorii adecvate”.
În plus, Parchetul mai susţine că proiectul de lege „este expresia instabilităţii legislative şi a lipsei de predictibilitate”, a fost elaborat „în lipsa unei fundamentări reale şi a unor studii de impact” şi nu va duce la rămânerea în sistem a magistraţilor.
