Țările europene exercită presiuni asupra administrației Trump pentru a desfășura avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate menite să pună capăt războiului din Ucraina, scrie cotidianul britanic The Times. Măsura ar face parte dintr-un pachet mai amplu de sprijin militar și ar consolida rolul SUA în securitatea europeană.
Discuțiile vizează desfășurarea avioanelor de generație a cincea F-35 la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unde NATO construiește cea mai mare infrastructură militară aeriană de pe continent. În prezent, baza găzduiește misiuni de poliție aeriană deasupra Mării Negre și a fost un hub esențial pentru operațiunile americane în Irak.
Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Întrunit al SUA, a organizat la Washington o reuniune cu liderii militari din Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia pentru a discuta logistica desfășurării forțelor aeriene americane.
Președintele Donald Trump a reiterat luni că nu va trimite trupe americane în Ucraina, dar s-a declarat dispus să ofere sprijin „aerian” pentru a garanta securitatea Kievului.
Țările europene cer, în plus față de avioanele americane în România, acces la sateliții americani pentru GPS și recunoaștere, dar și livrarea de sisteme de apărare antiaeriană Patriot și NASAMS. De asemenea, se solicită permisiunea pentru avioanele de spionaj să continue zborurile deasupra Mării Negre, unde forțele britanice RAF desfășoară deja misiuni de recunoaștere cu Rivet Joint.
Marea Britanie și-a exprimat disponibilitatea de a trimite avioane Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă de 3.000–5.000 de militari pentru instruirea armatei ucrainene. Franța, Canada și Australia ar putea contribui, la rândul lor, cu trupe.
Amiralul Tony Radakin, șeful forțelor armate britanice, a participat la discuțiile de la Pentagon și la o reuniune virtuală cu omologii săi din NATO, unde sprijinul pentru Ucraina a fost principala temă.
Moscova se opune prin veto la ONU
Rusia denunță aceste planuri, ministrul de externe Serghei Lavrov declarând miercuri că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra oricărei forme de sprijin militar occidental pentru Ucraina, prin Consiliul de Securitate al ONU.
Lavrov a invocat negocierile de la Istanbul din 2022 ca model de garanții acceptabil pentru Kremlin, model ce ar fi permis Rusiei să blocheze orice ajutor militar acordat Kievului. În privința unei eventuale întâlniri Putin–Zelenski, oficialul rus a fost evaziv, afirmând doar că „summiturile trebuie pregătite cu cea mai mare atenție”.
Cele trei runde de discuții de pace purtate în 2025 la Istanbul au înregistrat progrese minore și nu au fost luate în serios de Moscova. Kremlinul continuă să transmită semnale contradictorii, în timp ce Europa și SUA discută consolidarea unei arhitecturi de securitate regionale în care România joacă un rol cheie.
