România risca intrarea în incapacitate de plată, iar conducerea politică a țării – în frunte cu președintele Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă – fusese avertizată încă din vara anului trecut, potrivit unor documente „strict confidențiale” obținute de Europa Liberă.
Informațiile au fost confirmate de fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, care semnase o serie de rapoarte de avertizare transmise între lunile august și decembrie 2024 către cele mai înalte instituții ale statului: Administrația Prezidențială, Guvernul României și Senatul. Motivul invocat pentru păstrarea confidențialității: dezvăluirea riscurilor bugetare ar fi putut genera „o criză de încredere” care să afecteze capacitatea României de a se împrumuta de pe piețele externe pentru a-și plăti datoriile curente – pensii, salarii și proiecte de infrastructură.
În anul 2024, întreaga clasă politică spunea că nu vor crește taxele. Singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publică și arăta clar unde ne îndreptăm”, a declarat Marcel Boloș pentru Europa Liberă.
Deficitul bugetar, ignorat cu bună știință
Unul dintre documentele-cheie, intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, avertiza că, în lipsa unor măsuri urgente de tăiere a cheltuielilor, România riscă să depășească cu mult ținta de deficit bugetar și să atragă sancțiuni din partea Comisiei Europene, dar și o posibilă retrogradare din partea agențiilor de rating.
Documentul era semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de președinta ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru. Ei avertizau că statul riscă să nu mai găsească suficiente surse de împrumut pentru acoperirea deficitului, în contextul în care cheltuielile crescuseră exponențial în urma măsurilor populiste adoptate în an electoral: majorări de pensii, salarii și proiecte noi.
Conform datelor oficiale, la plecarea lui Boloș de la Ministerul Finanțelor, în decembrie 2024, deficitul era deja de 8,43% din PIB, adică peste 148 de miliarde de lei. România a încheiat anul cu un deficit de 9,3%, aproape 153 de miliarde de lei – mult peste ținta asumată în fața UE.
Reacția lui Marcel Ciolacu: „Am plătit politic, nu și penal”
Fostul premier Marcel Ciolacu a negat, într-o declarație recentă, că România s-ar fi aflat în pragul unui colaps financiar. El a calificat drept „teorii alarmiste” acuzațiile legate de moștenirea economică lăsată guvernului condus în prezent de Ilie Bolojan.
Frica de junk – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? (…) Dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a spus Ciolacu.
Acesta a sugerat că a fost „țap ispășitor” pentru măsuri politice asumate colectiv și a adăugat că toate execuțiile bugetare erau publice, disponibile pentru analiză.
Noua conducere de la Palatul Victoria – cu premierul Ilie Bolojan – se confruntă cu presiunea Bruxelles-ului pentru reducerea deficitului sub 5% până la finalul anului 2025. În acest sens, guvernul lucrează la un pachet de reforme fiscale și tăieri bugetare care include majorări de TVA, restructurarea aparatului public și auditarea cheltuielilor cu pensiile speciale și sporurile din sectorul bugetar.
Consultanții fiscali atrag însă atenția că măsurile de austeritate aplicate haotic ar putea adânci recesiunea și ar afecta în special populația vulnerabilă, fără a rezolva pe termen lung problema sistemică a cheltuielilor publice ineficiente.
