Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Moscova intenționează să reducă cheltuielile militare începând de anul viitor, o schimbare de direcție aparentă în contextul continuării conflictului din Ucraina și al majorării bugetelor de apărare în statele NATO.
Intenționăm să reducem cheltuielile pentru apărare în anul viitor și în următorii trei ani”, a spus Putin în cadrul unei conferințe de presă susținute la Minsk. Liderul de la Kremlin a precizat că nu există încă un acord final între ministerele Apărării, Finanțelor și Economiei, însă „toată lumea gândește în această direcție”.
Această declarație vine în contrast evident cu deciziile recente ale NATO, care a anunțat miercuri, în cadrul unui summit desfășurat la Haga, că va majora obiectivul colectiv de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB în următorul deceniu. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a justificat această decizie prin necesitatea de a consolida reziliența militară și civilă, invocând o amenințare pe termen lung din partea Rusiei.
Să nu fim naivi. Rusia poartă un război total neprovocat împotriva Ucrainei și își reconstituie forțele armate într-un ritm care ar putea permite un atac asupra NATO în 3 până la 7 ani”, a avertizat Rutte.
În replică, Putin a criticat direcția în care se îndreaptă NATO: „Europa se gândește cum să-și mărească cheltuielile. Deci, cine se pregătește pentru acțiuni agresive? Noi sau ei?”, a întrebat retoric liderul rus, adăugând că Alianța folosește imaginea Rusiei drept „demon al iadului” pentru a-și justifica expansiunea militară.
Totuși, anunțul Kremlinului privind o posibilă reducere a cheltuielilor de apărare ridică semne de întrebare în Occident. Începând cu invazia Ucrainei din 2022, Rusia și-a intensificat masiv producția de armament, iar în 2025, cheltuielile pentru apărare au crescut la 6,3% din PIB – cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece – reprezentând 32% din bugetul federal.
În paralel, fabricile rusești de armament lucrează la capacitate maximă, iar statul oferă beneficii financiare considerabile pentru recrutarea de soldați și compensații pentru familiile celor căzuți pe front. Această presiune militară se răsfrânge însă asupra economiei: Rusia se confruntă cu o încetinire bruscă a creșterii economice, iar inflația rămâne ridicată.
Ministerul rus de Finanțe a majorat recent estimarea deficitului bugetar pentru 2025 la 1,7% din PIB (de la 0,5%), reducând cu 24% previziunile privind veniturile din energie. Pentru a echilibra bugetul, autoritățile intenționează să apeleze la rezervele fiscale.
În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Putin a afirmat că „negociatorii ruși și ucraineni sunt în contact permanent” și că Moscova este pregătită să returneze cadavrele a 3.000 de soldați ucraineni. Totodată, el a lăudat eforturile președintelui american Donald Trump de a încerca oprirea războiului, comentând că „s-a dovedit a fi mai dificil decât părea din exterior”.
Trump a afirmat recent că, în opinia sa, Putin dorește o soluție pentru încheierea conflictului. Cu toate acestea, Kievul și majoritatea aliaților europeni rămân sceptici, susținând că Moscova nu are un interes real pentru pace și că intenționează să continue agresiunea militară.
Următorul proiect de buget al Rusiei, care ar putea confirma sau infirma planurile de reducere a cheltuielilor militare, va fi prezentat în toamnă.
