Ascensiunea lui Ilie Bolojan în politica românească este mai degrabă una tăcută, dar constantă, construită nu prin zgomot mediatic, ci prin eficiență administrativă și o disciplină impusă cu rigurozitate germanică.
De la un profesor de matematică în Bihorul postcomunist la președintele interimar al României și, mai nou, prim-ministru desemnat de președintele Nicușor Dan, Bolojan întruchipează imaginea rară a politicianului care a reușit să avanseze fără să-și abandoneze valorile inițiale și fără să-și schimbe partidul. Este membru PNL din 1993.
Numirea sa în fruntea guvernului României este rezultatul unei promisiuni din campania prezidențială a lui Nicușor Dan, dar și o expresie a nevoii acute de reformă într-un stat anchilozat de birocrație și privilegii. Mandatul său este limitat: până în primăvara lui 2027, când, conform acordului de guvernare PSD-PNL-UDMR, funcția de premier va reveni social-democraților. Dar chiar și așa, așteptările sunt uriașe.
De la Aleșd la Palatul Victoria – o carieră pas cu pas
La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara.
Ilie Bolojan a intrat în politică în 1993, în plină epocă Iliescu, într-un moment în care opoziția liberală era minoritară și lipsită de resurse. A debutat ca ales local în orășelul Aleșd, pentru ca apoi să urce în fiecare deceniu o nouă treaptă a puterii: consilier județean, prefect al județului Bihor, secretar general al Guvernului Tăriceanu, primar al Oradei timp de trei mandate, președinte al Consiliului Județean Bihor și, mai recent, președinte al Senatului și interimar la Cotroceni.
După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională. Motivul: paşapoartele şi documentele auto au început să fie eliberate în doar două ore.
La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională. Motivul: paşapoartele şi documentele auto au început să fie eliberate în doar două ore.
”O adevărată revoluţie”, titra presa bihoreană la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de Secretar General al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri.
Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.
În toate aceste funcții a aplicat o rețetă unică în peisajul politic autohton: reducerea personalului bugetar, eliminarea sinecurilor și maximizarea absorbției fondurilor europene. La Oradea, a făcut ceea ce puțini primari au avut curajul să încerce: a restructurat administrația cu 30%, a eliminat birocrația inutilă și a impus reguli dure pentru reabilitarea clădirilor istorice, folosind un mix de stimulente și sancțiuni. Rezultatul? Un oraș modernizat, cu peste 550 de milioane de euro atrași din fonduri europene și o reputație de primar „nepopular, dar eficient”.
Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar.
Boala administraţiei publice din România – este energofagă. Consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul.
Prin urmare, a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului.
Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a fost reţeta succesului dezvăluită de Bolojan.
Bolojan a oferit reduceri fiscale, dar a impus şi amenzi usturătoare.
„Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele: credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic. Dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Reformator neiertător – de la Primăria Oradea la Senat
Bolojan și-a consolidat imaginea de lider neînduplecat și la nivel județean. Ajuns președinte al Consiliului Județean Bihor, a redus din nou personalul – de data aceasta cu 40%. A câștigat majoritatea proceselor deschise de angajații disponibilizați și a obținut al doilea mandat cu cel mai mare scor pentru PNL la nivel național. PSD văzuse, însă, invers situația disponibilizărilor. Sorin Grindeanu, liderul social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul”.
Dar reformele sale nu s-au oprit la granițele județului. În ianuarie 2025, preluând președinția Senatului, a anunțat restructurarea instituției: 147 de posturi au fost eliminate, generând o economie de 3,5 milioane de euro anual. Măsura a stârnit proteste și a fost criticată de beneficiarii direcți ai sistemului clientelar, dar Bolojan a rămas ferm:
În trei ani, economia înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București”.
Un liberal care n-a plecat niciodată din partid – și nici n-a candidat la Cotroceni
Deși mulți îl considerau o opțiune ideală pentru alegerile prezidențiale din 2025, Bolojan a refuzat să candideze. A motivat decizia prin respectarea angajamentului politic față de coaliția PSD-PNL-UDMR, care îl susținea pe Crin Antonescu. Refuzul său a fost interpretat drept un gest de loialitate și disciplină – dar și de clarviziune, având în vedere că Antonescu a ratat turul al doilea, iar coaliția s-a destrămat.
Bolojan l-a susținut public în finală pe Nicușor Dan, care a câștigat alegerile în fața lui George Simion. După victoria sa, noul președinte și-a respectat promisiunea din campanie și l-a desemnat pe Bolojan prim-ministru. În ciuda duratei limitate a mandatului, așteptările sunt uriașe, într-un context economic și instituțional fragil.
Un președinte interimar cu gesturi simbolice și ruptură de Iohannis
În februarie 2025, în urma suspendării lui Klaus Iohannis inițiate de partidele suveraniste, Ilie Bolojan a preluat pentru scurt timp funcția de președinte interimar. Relația sa cu fostul șef al statului fusese rece ani la rând, Bolojan fiind exclus chiar de la întâlnirile informale ale liberalilor convocate de Iohannis la Cotroceni. Ca președinte interimar, Bolojan a rupt tradiția opacității: a deschis Cotroceniul pentru public și a desecretizat costurile deplasărilor externe ale fostului președinte – peste 23 de milioane de euro, dintre care 15 milioane cheltuiți doar în ultimul mandat.
Deşi a fost unul dintre puţinii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgraţia preşedintelui Klaus Iohannis încă din primul său mandat prezidenţial. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali pe care-i invita, informal, la Palatul Cotroceni.
Iohannis mai făcea nişte întruniri ca să arate că el e şeful, nu numai cu mine, că eram preşedintele partidului, mai chema vreo 10-12 oameni. Şi când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicaţie”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV.
La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis.
Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL.
Testul de foc: premier într-un guvern fără timp de pierdut
Numirea lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului nu este doar o recunoaștere a competenței sale administrative, ci și o miză politică uriașă. România are nevoie de reforme profunde în educație, sănătate, infrastructură și justiție – toate domenii sufocate de ineficiență și birocrație. Rămâne de văzut dacă stilul său direct și auster poate fi transpus de la nivel local la cel național. În orice caz, una e cert: Bolojan nu are timp de pierdut.
De altfel, Ilie Bolojan a anunţat că, pentru a reduce deficitul bugetar de 9,3%, viitorul guvern va trebui să ia măsuri nepopulare, printre care creşterea taxelor şi a impozitelor.
Nu există soluţii simple. Cei care promit soluţii magice sunt nişte profeţi falşi”, a spus liderul PNL.
