În ajunul sărbatorii de Rusalii (Pogorârea Sfântului Duh), creştinii prăznuiesc Moşii de Vară. În acest an, pe 7 iunie, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe pentru pomenirea răposaţilor.
Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.
Semnificații religioase
Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință. Aceste stări dureaza până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc.
Ortodocșii se roagă pentru a ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decât aceea cu care cel adormit s-a despărțit de trup, mai scrie crestinortodox.ro.
Sunt și alte zile pentru pomenirea morților: 6 august – sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului (Biserica se roagă ca și cei morți să se împărtășească de lumina dumnezeiască a Taborului), de „Paștile Blajinilor”, după Duminica Tomii, Joia Înălțării Domnului.
Slujbele de pomenire a celor care nu mai sunt în viață se numesc „parastase“. Prin pomenirea morților se înțelege grija pentru sufletul celor dragi, trecuți la cele veșnice.
Tradiții și obiceiuri
Potrivit tradiției, se credea că sufletele morților, dupa ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au ”zburat” timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană, în sâmbăta Rusaliilor.
Oamenii făceau ritualuri de ”îmbunare” a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și dădeau de pomană. Sărbătoarea mai este denumită și Moșii cireșelor, fiind în luna iunie.
De obicei, în această perioadă se organizează târguri mari, tradiţionale, iar credincioşii se pot aproviziona cu vase de lut, cu alimente şi cu obiecte necesare pentru pregătirea parastaselor. Se spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi bogată.
La sărbătoarea moşilor, se crede că răposaţii aşteaptă să primească ofrande. Dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. În sate, ofrandele se împart mai ales săracilor şi străinilor. Nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.
Se spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.
Ce se dă de pomană de Moșii de Vară
De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare şi băutură.
Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.
Cu ocazia Moşilor de vară se dau de pomană căni, oale, străchini de lut sau vase de lemn ornate cu flori ori cireşe şi umplute cu apă, lapte ori vin, dar şi mâncare gătită (caldă) , împreună cu pâine, colaci şi lumânări aprinse. Vasele cu apa, vin si lapte sunt ofrande simbolice, prin care oamenii se asigură că cei morţi vor avea ce bea pe lumea cealaltă.
În unele zone ale ţării, cum ar fi în regiunea Munteniei, lângă coliva pregătită în ziua sărbătorii de moşii de vară se mai pune şi un bănuţ. Coliva împreună cu bănuţul se împart celui mai sărman locuitor al satului, pentru a aduce noroc atât celui care a împărţit, cât şi celui ce a primit.
Obiceiul de a împărţi vase din lut are drept scop reamintirea faptului că toţi oamenii sunt făcuţi din pământ, în pământ găsindu-şi sălaş după moarte.
Prima mâncare pregătită în această zi trebuie dată drept pomană semenilor nevoiaşi.
Morții trebuie să primească astăzi apă de pomană, pentru a nu suferi de sete pe lumea cealaltă. Din acest motiv, oamenii care iau apă din fântâni sunt nevoiți să lase un ban pentru sufletele celor adormiți.
Ce să NU faci de Moșii de Vară
Nu se mătură, ca să nu se dea praf în ochii morţilor ce stau în spatele uşii până duminică, atunci când se înalţă către cer, dupa săvârşirea liturghiei, de Rusalii.
Nu se toarce ca nu cumva să se întoarcă înapoi colacii de la morţi.
Nu trebuie să dormi afară, să te duci la fântână ori la răscruci de drumuri, întrucât văzduhul este plin de spiritele morţilor eliberate în Joia Mare.
Nu se aruncă gunoiul afară, întrucât acesta poate ajunge la morţi, în locul mâncării şi băuturii pe care le aşteaptă.
Femeilor care muncesc în sâmbăta de Rusalii riscă să le amorţească mâinile.
Totodată, ni se interzice să dăm drept pomană mâncare veche sau care nu mai este bună de consumat.
De asemenea, tradiția prezentă în unele sate românești ne arată și că astăzi este interzisă neglijarea mormintelor. Mai exact, acestea trebuie curățate și împodobite cu grijă.
Nu este bine să treceţi printr-o răscruce de drumuri, într-o zonă singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele.
