Bulgaria este aproape de a-și atinge obiectivul vechi de decenii de a adera la uniunea monetară euro și de a aprofunda legăturile cu țările mai prospere din Europa de Vest. Însă guvernul se confruntă cu o reacție populistă împotriva monedei comune în ajunul unei decizii cheie a autorităților Uniunii Europene, potrivit apnews.
Guvernul bulgar a solicitat Comisiei Europene o revizuire oficială pentru a determina dacă țara îndeplinește criteriile de convergență necesare pentru a adopta moneda euro. Acestea includ o inflație controlată, finanțe publice solide și o legislație compatibilă cu standardele UE.
Ultima evaluare, în 2022, a indicat o inflație prea ridicată. Între timp, inflația s-a temperat, iar Sofia speră că rezultatul evaluării ce urmează a fi publicat miercuri va deschide drumul pentru o decizie a celorlalte state membre privind integrarea Bulgariei în uniunea monetară.
Proteste anti-euro
În paralel cu pașii oficiali, mii de cetățeni bulgari își exprimă nemulțumirea. Sâmbătă, în capitală, protestatarii au cerut un referendum național cu privire la adoptarea euro. Printre vocile opoziției s-a remarcat liderul partidului ultranaționalist pro-rus Vazrazhdane, Kostadin Kostadinov, care a proclamat: „Bulgaria a ales leva. Euro este sfârșitul suveranității noastre.”
Mulți dintre protestatari, în special pensionari, se tem că trecerea la euro va duce la o explozie a prețurilor. „Ne vom trezi peste noapte mai săraci. Totul va fi în euro, iar veniturile noastre vor rămâne mici”, a spus Tanya Ignatova, în vârstă de 78 de ani.
Președintele Rumen Radev a alimentat aceste temeri, propunând organizarea unui referendum, gest interpretat de majoritatea pro-europeană din parlament ca o manevră politică favorabilă intereselor rusești, în contextul războiului informațional care vizează statele est-europene.
Dezinformare și manipulare: noua armă împotriva euro
Analiștii atrag atenția că valul de opoziție este stimulat și de campanii de dezinformare pe rețelele de socializare. Printre cele mai răspândite afirmații false se numără mituri precum confiscarea economiilor necheltuite de către UE sau teoria conspirației privind controlul total prin moneda digitală euro.
„Există o intenție clară de a discredita procesul de integrare europeană și de a izola Bulgaria de nucleul dur al UE”, avertizează experții în securitate cibernetică. Campaniile urmăresc exploatarea vulnerabilităților sociale, sărăcie, corupție, lipsa încrederii în instituții, pentru a submina consensul proeuropean.
Aderarea la euro: riscuri gestionabile, beneficii durabile
Deși opoziția susține că euro va distruge economia națională, economiștii resping acest scenariu. Bulgaria are o rată a datoriei publice de doar 24,1% din PIB, una dintre cele mai scăzute din UE, ceea ce o face un membru ideal din punct de vedere fiscal.
În plus, leva este deja legată de euro printr-un consiliu monetar, la o rată fixă de 1 leva = 0,51 euro. Prin urmare, efectul imediat al tranziției asupra economiei reale ar fi limitat.
Bulgaria nu va deveni un risc fiscal pentru zona euro. Din contră, ar aduce stabilitate și un semnal pozitiv de extindere responsabilă”, afirmă Zsolt Darvas, expert al think-tank-ului Bruegel.
Totuși, o ușoară creștere a prețurilor este posibilă. „De regulă, în primele luni după adoptare, comercianții rotunjesc prețurile în sus. Dar impactul e minor, de sub 1%, și temporar”, adaugă el.
O alegere cu miză politică și simbolică
Pentru guvernul bulgar, aderarea la euro nu este doar o decizie economică, ci un angajament strategic față de proiectul european, într-un moment în care influențele iliberale și eurosceptice cresc în regiune.
De la aderarea la UE în 2007, Bulgaria a fost marcată de instabilitate politică, corupție endemică și valuri de migrație economică. Aderarea la euro ar putea marca o cotitură, consolidând direcția proeuropeană și oferind cetățenilor un semnal de stabilitate și apartenență la nucleul european.
Rezultatele evaluării Comisiei Europene vor fi anunțate miercuri. Dacă acestea sunt favorabile, Bulgaria ar putea adera la zona euro la începutul anului viitor, cel mai devreme în ianuarie 2026, în funcție de decizia finală a statelor membre.
