Consiliul Județean Constanța, Primăria Municipiului Constanța, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanța au semnat un protocol de colaborare pentru pregătirea și implementarea a două proiecte strategice, estimate la un miliard de euro. În teorie, este vorba despre introducerea serviciilor de Tren Metropolitan Constanța și reconversia zonei urbane Anghel Saligny – proiecte prezentate drept piloni ai modernizării și dezvoltării durabile.
Însă, privind retrospectiv la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 35 de ani în județ și municipiu, optimismul trebuie să fie temperat. De la planuri mărețe care au rămas doar pe hârtie până la implementări întârziate, costuri majorate și proiecte blocate de birocrație și interese politice, istoria locală ne învață să fim precauți.
Promisiuni și realități
Primarii și președinții de Consiliu Județean s-au succedat cu promisiuni mari: infrastructură modernă, locuri de muncă, investiții majore, viață mai bună pentru locuitori. Declarațiile recente ale oficialilor, precum Florin Mitroi sau Vergil Chițac, nu fac excepție: protocolul ar fi un exemplu de colaborare și un pas uriaș spre un oraș mai modern și o regiune prosperă.
Totuși, astfel de declarații au devenit, de multe ori, ecouri dezirabile, dar departe de realitate. Proiectele de anvergură, mai ales cele legate de transport și regenerare urbană, se împotmolesc în detalii administrative, dispute politice și un sistem de finanțare complicat. Faptul că de data aceasta protocolul include și Ministerul Transporturilor și CFR nu garantează succesul, ci doar că vom avea o masă mare de actori cu interese diverse.
Ce aduce cu adevărat proiectul?
Proiectul Trenului Metropolitan și regenerarea Anghel Saligny sunt prezentate drept soluții integrate pentru mobilitate și dezvoltare urbană. Sunt evaluate patru scenarii, de la simple renovări la dezvoltare accelerată, toate cu impact economic și social pozitiv. Estimările vorbesc despre mii de locuri de muncă și mobilizare de capital privat.
Dar aceste scenarii, oricât de bine documentate, au un mare „dacă”: implementarea efectivă. Lipsa unor exemple concrete de succes similar în județ și oraș, istoricul de întârzieri și blocaje, precum și coordonarea interinstituțională complicată ridică semne mari de întrebare.
Finanțarea și calendarul – între speranță și realitate
Bugetul estimat la un miliard de euro este ambițios, iar sursele de finanțare – de la fonduri europene nerambursabile, la credite de la instituții financiare internaționale și parteneriate public-private – par, de asemenea, plauzibile doar pe hârtie. Realitatea proiectelor mari este că finanțarea întârzie, condițiile se schimbă, iar partea de cofinanțare locală poate deveni o problemă.
Calendarul estimat, care prevede o fază de pregătire și documentații până în 2028, urmată de lucrări până în 2034, reflectă și el riscul de întârzieri și modificări, în condițiile în care, în trecut, termenele au fost constant amânate.
Concluzii
Protocolul și proiectele de dezvoltare reprezintă, fără îndoială, o oportunitate pentru Constanța și regiune, dar și un mare test pentru capacitatea administrațiilor locale și județene de a depăși vechile probleme structurale.
Istoria ultimelor decenii ne învață să fim precauți și să urmărim cu atenție cum vor evolua aceste planuri. Implementarea lor depinde de voința politică reală, stabilitatea instituțională, transparență și, nu în ultimul rând, de implicarea efectivă a societății civile și mediului de afaceri.
Până atunci, rămâne un semn de întrebare dacă acest „pas important” nu va rămâne un alt proiect promițător care nu iese din faza de planuri și protocoale.
