Miniștrii de externe din mai multe țări europene au semnat un document care susține înființarea unui tribunal special pentru a urmări penal Rusia pentru crimele și alte încălcări ale legii făcute în Ucraina. Diplomații s-au reunit vineri, la Liov, în Ucraina.
Reuniți în cadrul unei conferințe internaționale organizate sub egida Consiliului Europei, aproape 20 de miniștri europeni au semnat „Declarația de la Liov”, prin care se confirmă încheierea fazei tehnice a pregătirilor pentru înființarea instanței speciale. Tribunalul ar urma să funcționeze în cadrul Consiliului Europei și să vizeze în mod explicit crima de agresiune, o infracțiune internațională greu de sancționat în absența unei structuri dedicate.
Acest tribunal se va asigura că cei mai vinovați pentru agresiunea împotriva Ucrainei sunt trași la răspundere”, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene.
Conform unui oficial european, tribunalul va respecta imunitatea în funcție de statutul oficialilor ruși, însă procurorii vor putea investiga și pregăti dosare care ar putea deveni active imediat ce acea imunitate va expira.
Zelenski: „O datorie morală” pentru Europa
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent prin videoconferință la reuniune, a salutat decizia, afirmând că este un act de justiție istorică și o responsabilitate colectivă a continentului european.
Un tribunal puternic pentru crima de agresiune poate – și trebuie – să facă orice potențial agresor să se gândească de două ori. Este o datorie morală să tragem Rusia la răspundere pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei”, a transmis Zelenski.
În contrast cu declarațiile liderilor europeni, Moscova a continuat să nege orice responsabilitate pentru atrocitățile comise în Ucraina. De la începutul invaziei pe scară largă în februarie 2022, Ucraina a acuzat trupele ruse de mii de crime de război, de la execuții sumare și deportări forțate, până la distrugerea deliberată a infrastructurii civile.
O ripostă simbolică la parada de forță de la Moscova
Într-un gest simbolic cu rezonanță profundă, premierul ucrainean Denîs Șmîhal i-a condus pe miniștri la un cimitir militar din Liov, unde au fost omagiați militarii ucraineni căzuți în luptă. Imaginea contrastantă cu parada militară de la Moscova – unde Putin și Xi Jinping au defilat prin Piața Roșie – a subliniat diviziunea tot mai profundă dintre Europa democratică și blocul autoritar.
Suntem din nou în prima linie a luptei pentru libertate, la fel cum eram în urmă cu 80 de ani. Astăzi, în Ucraina, transmitem un mesaj puternic lui Putin și celor care îl susțin: libertatea va învinge”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy.
De ce este nevoie de un tribunal special
În prezent, Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga are competența de a judeca crime de război, crime împotriva umanității și genocid, însă nu poate urmări oficial crima de agresiune comisă de Rusia, deoarece nici Moscova, nici Ucraina nu sunt membri cu drepturi depline ai Statutului de la Roma, actul fondator al CPI.
De altfel, în 2023, CPI a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, însă Rusia a respins decizia ca fiind „nulă și neavenită”. Noua instanță propusă ar umple astfel un vid juridic major în sistemul internațional.
Cred că este un pas bun, deoarece umple un gol care există în prezent – cum poți urmări în justiție conducerea pentru crima de agresiune împotriva unei alte țări”, a explicat David van Weel, ministrul olandez al justiției.
