Sub privirile întregii lumi, la Vatican s-a deschis astăzi conclavul papal care va alege succesorul Papei Francisc, trecut la cele veșnice în urmă cu mai bine de două săptămâni, la vârsta de 88 de ani. Începând cu ora 15:00 (16:00 ora României), cei 133 de cardinali electori se vor închide în Capela Sixtină, în cel mai numeros și mai internațional conclav din istoria Bisericii Romano-Catolice.

Într-un cadru solemn, între frescele Renașterii pictate de Michelangelo, printre care celebra Judecata de Apoi, cardinalii scriu pe buletine de vot cuvintele latine „Eligo in Summum Pontificem” – „Îl aleg pe Suveranul Pontif” – și le depun într-o urnă de argint. Fumul alb sau negru care va ieși din coșul Capelei Sixtine, va anunța lumii dacă un nou papă a fost ales.

Hornul, vizibil din Piaţa Sf.Petru, emite un fum negru dacă nu a fost ales un papă sau un fum alb în cazul alegerii unuia, prin adăugarea unor substanţe chimice, relatează AFP, potrivit Agerpres. Hornul a fost instalat de vinerea trecută pe acoperişul Capelei Sixtine.

În prima zi, ei vor vota o dată, apoi de două ori dimineaţa şi de două ori după-amiaza. Pentru ca un cardinal să fie ales, el trebuie să obţină o majoritate necesară de două treimi, adică cel puţin 89 de voturi.

Dacă niciun candidat nu obţine suficiente voturi în cursul primei alegeri de dimineaţă, cardinalii vor recurge la un al doilea vot şi abia atunci va exista un fum care să anunţe rezultatul.

La fel se va proceda pentru votul de după-amiază: dacă un papă este ales în cursul primului vot, va exista un fum alb, dar dacă nu va fi cazul, cardinalii vor recurge la un al doilea vot fără să ardă buletinele.

După trei zile fără rezultat, scrutinul va fi întrerupt pentru o zi de rugăciuni. Apoi, alte serii de alegeri vor organizate până la alegerea definitivă.

Izolare totală: Tăcerea conclavului

Începând cu închiderea ușilor Capelei Sixtine, orice contact cu exteriorul este interzis. Sub pedeapsa excomunicării, cardinalii nu pot comunica în niciun fel în afara conclavului. Vaticanul va întrerupe complet comunicațiile interne începând cu ora 15:00, menținând doar Piața Sfântul Petru deschisă, unde mii de credincioși se adună pentru a aștepta veștile decisive.

Cardinalii sunt cazați la reședința Sfânta Marta, în camere atribuite prin tragere la sorți. Alături de ei, personalul auxiliar – medici, bucătari, șoferi sau personal de curățenie – a depus un jurământ de confidențialitate strictă.

Un conclav tensionat: miză spirituală și geopolitică

Alegerea noului papă se desfășoară într-un context complicat, cu Biserica afectată de criza financiară a Vaticanului, scandaluri sexuale, tensiuni doctrinare și o lume catolică tot mai polarizată. În timpul întâlnirii pregătitoare de marți dimineață, cardinalii au lansat un apel emoționant pentru „o pace dreaptă și durabilă” în Ucraina, Orientul Mijlociu și alte regiuni marcate de conflict.

Cardinalul Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger, a avertizat că „ar fi neașteptat” ca procesul de alegere să dureze mai mult decât până vineri, dar a admis că nu există un favorit incontestabil: „Există cel puțin cinci sau șase profiluri puternice, dar niciunul care să domine clar.”

Cine sunt „papabilii”?

Printre posibilii candidați vehiculați se numără Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, și conservatorul maghiar Peter Erdö. Mai mult de zece nume sunt discutate intens, dar diversitatea culturală și teologică a Colegiului Cardinalilor face orice predicție extrem de incertă.

Papa Francisc a numit aproape 80% dintre cardinalii electori, însă experții avertizează că acest lucru nu garantează continuitatea viziunii sale reformiste. În cei 12 ani de pontificat, Francisc a deschis teme importante precum descentralizarea Bisericii, implicarea femeilor și sprijinul pentru grupuri marginalizate, dar a fost constant contestat de aripa conservatoare a Curiei.

Cine poate fi ales Papă? Mai deschis decât s-ar crede

Contrar credinţei populare, orice om botezat care îndeplineşte condiţiile pentru a deveni episcop poate, teoretic, să fie ales papă”, notează Biserica Catolică Franceză pe site-ul său.

Biserica stabileşte doar patru condiţii pentru a fi ales papă: să fii bărbat, să fii botezat, să fi împlinit vârsta de 18 ani până la momentul alegerii şi să obţii celebra majoritate de două treimi a corpului electoral format din cardinali electori. La prima vedere, aşadar, nimic nu împiedică un catolic laic să fie ales.

Nu este obligatoriu să fii cardinal sau chiar preot în momentul alegerii”, confirmă Biserica Catolică franceză.

Realitatea este însă foarte diferită, deoarece alegerea este complexă, ţinând cont de diferitele curente existente în cadrul Bisericii Catolice şi de influenţa diferiţilor cardinali electori.

Pentru conclavul din 2025, obţinerea a două treimi din voturi înseamnă cel puţin 90 din cele 135 de voturi exprimate în inima Capelei Sixtine. În practică, acest lucru înseamnă că alegerea este limitată la cardinalii care votează şi dezbat între ei.

De secole, papii sunt aleşi din rândul cardinalilor electori, adică bărbaţi cu vârsta de peste 18 ani şi sub 80 de ani, care sunt deja membri ai Colegiului Cardinalilor”, precizează Biserica Catolică Franceză.

Un verdict așteptat cu emoție

La Roma, în Piața Sfântul Petru, turiști, credincioși și jurnaliști din întreaga lume stau cu ochii ațintiți spre hornul Capelei Sixtine. „El nu ar trebui să fie prea închis la minte”, spune Veronica de Garcia, o turistă mexicană. În schimb, Enzo Orsingher, un pensionar roman, afirmă că „un papă în favoarea avortului este de neconceput”.

Indiferent de rezultat, conclavul din 2025 va marca o nouă etapă în istoria Bisericii Catolice – una care va trebui să răspundă atât provocărilor credinței, cât și celor ale lumii moderne. Fumul alb va aduce nu doar un nou nume pe lista pontifilor, ci și o nouă direcție pentru aproape 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume.