Duminică, 4 mai 2025, românii sunt chemați din nou la urne pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce scrutinul anterior, desfășurat în noiembrie 2024, a fost anulat de Curtea Constituțională în urma unor acuzații de fraudă și interferență externă. Această situație a atras atenția presei internaționale și a generat preocupări în capitalele occidentale.

Potrivit BBC, alegerile din noiembrie 2024 au fost invalidate după ce autoritățile române au descoperit că aproximativ 800 de conturi TikTok, create de un „stat străin”, au fost activate pentru a susține candidatura lui Călin Georgescu, un politician de extremă dreapta cu simpatii pro-ruse. De asemenea, s-a raportat că alte 25.000 de conturi au devenit active cu două săptămâni înainte de primul tur. Serviciile de informații române au identificat Rusia ca fiind statul implicat în aceste activități, care au inclus atacuri cibernetice și sabotaje.

În urma acestor descoperiri, Biroul Electoral Central a decis să respingă candidatura lui Georgescu pentru alegerile reluate, motivând că acesta „nu îndeplinește condițiile de legalitate” și că a „încălcat obligația de a apăra democrația”.î

Candidații principali și mizele geopolitice

În cursa electorală actuală s-au înscris 11 candidați, printre care se remarcă, potrivit articolului BBC:

• George Simion (AUR), lider naționalist și eurosceptic, care, conform Reuters, este aliat declarat al președintelui american Donald Trump și critic al sprijinului acordat Ucrainei.
• Crin Antonescu, fost președinte interimar al României și susținut de coaliția PSD-PNL.
• Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, candidat independent cu orientare centristă.
• Elena Lasconi, primar al municipiului Câmpulung și candidat independent.

Potrivit The Guardian, George Simion conduce în sondaje cu aproximativ 30% din intențiile de vot, însă este puțin probabil să obțină majoritatea absolută necesară pentru a evita un tur doi, programat pentru 18 mai.

Sondajele de opinie – de notorietate nesigure în România – sugerează că el se va clasa pe primul loc astăzi, apoi va avea de înfruntat o competiţie dificilă cu Nicuşor Dan sau Crin Antonescu în turul doi, notează BBC.

Rezultatul este aşteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev şi Moscova, notează BBC. România este o rută importantă de tranzit pentru sistemele de armament şi muniţie către Ucraina. Ţara are un scut american antirachetă la Deveselu şi trei baze aeriene importante de la care NATO efectuează misiuni de poliţie aeriană până la graniţa dintre Ucraina şi Moldova şi deasupra Mării Negre.

Ucraina exportă 70% din grânele sale pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale româneşti, către Istanbul. Marina română demină aceste ape, iar forţele aeriene române antrenează piloţi ucraineni să piloteze avioane F-16. Administraţia Trump îşi reevaluează angajamentul faţă de România. Un acord de scutire de vize a fost anulat brusc în ajunul alegerilor.

Mulţi dintre românii din diaspora – un milion sunt înscrişi pe listele electorale – au votat deja, în special în Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie. Ei sunt invizibili în sondajele de opinie şi ar putea influenţa cu uşurinţă rezultatul final, subliniază BBC.

Anularea alegerilor anterioare și excluderea lui Călin Georgescu au generat reacții internaționale. Vicepreședintele american JD Vance a criticat decizia autorităților române, afirmând că aceasta evidențiază o amenințare internă la adresa democrației europene.

România, ca membră a NATO și UE, joacă un rol strategic în regiune, găzduind infrastructuri militare importante și fiind un coridor esențial pentru sprijinul acordat Ucrainei. Rezultatul alegerilor prezidențiale ar putea influența direcția politicii externe a țării și relațiile sale cu partenerii occidentali.

La cinci luni de la anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale, românii se întorc duminică la urne, cu o posibilă nouă victorie a extremei drepte în vizor, relatează AFP.