Luni, consumatorii din România au fost îndemnați să boicoteze supermarketurile, ca reacție la creșterea prețurilor produselor alimentare. Protestul are loc în contextul în care Croația a organizat o acțiune similară la sfârșitul lunii ianuarie, iar Bulgaria urmează să boicoteze supermarketurile joi. Aceste inițiative vin pe fondul inflației ridicate din Europa de Est, în special în România și Bulgaria, unde prețurile au atins niveluri critice.
Protestul a fost inițiat și promovat de partidele de extremă dreaptă din România, care se află într-o ascensiune puternică după alegerile din decembrie. Călin Georgescu, fost candidat la președinție și lider izolaționist, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai boicotului. Acesta a condamnat creșterea prețurilor și influența corporațiilor străine asupra economiei românești.
„Asemenea creșteri ale prețurilor sunt inacceptabile”, a declarat Georgescu într-un mesaj video pe Facebook, îndemnând românii să nu mai cumpere produse din supermarketuri. Apelul său a fost susținut și de George Simion, liderul partidului AUR, care a anunțat că va participa la protest. „La 10 februarie, eu mă unesc cu românii care spun «ajunge» abuzurilor marilor lanțuri comerciale”, a spus Simion, acuzând supermarketurile că obțin „profituri uriașe” pe spatele consumatorilor.
Inflația și dependența de lanțurile de retail
Inflația în România a atins un vârf de 14% în 2022, dar a scăzut la 5,5% în 2024. Totuși, efectele crizei economice încă se resimt, iar creșterea prețurilor la alimente rămâne o problemă majoră pentru populație.
Economiștii explică acest fenomen printr-o combinație de factori:
- Datoria publică ridicată și lipsa unor reforme economice eficiente
- Dependența de importuri, care face ca prețurile să fie influențate de fluctuațiile internaționale
- Influența lanțurilor multinaționale, care domină piața de retail din România
Guvernul României a criticat protestul, susținând că este o acțiune politică ce riscă să afecteze și producătorii locali, ale căror produse se regăsesc în supermarketuri. Cu toate acestea, sindicatele agricole, precum Pro Agro, speră că presiunea publică va forța autoritățile să intervină pentru a combate „dominația multinaționalelor în dictarea prețurilor”.
Reacția societății civile și răspunsul Europei
Protestul nu a fost întâmpinat doar cu susținere. Pe rețelele de socializare, mulți români au criticat acțiunea, considerând-o o manipulare politică. Unii utilizatori au îndemnat la boicotarea boicotului, sugerând ca oamenii să meargă la cumpărături purtând steaguri ale Uniunii Europene, ca un semn de respingere a extremismului. Pe rețelele de socializare au circulat numeroase meme și caricaturi care ironizează inițiativa lui Georgescu și a partidului AUR, transformând întreaga dezbatere într-un subiect viral.
În Bulgaria, o acțiune similară este programată pentru 13 februarie, organizată de activiști și foști oficiali politici. Velizar Enșev, fost deputat și ambasador bulgar, a declarat: „Să le arătăm comercianților că există o societate civilă furioasă”, cerând o plafonare a prețurilor produselor alimentare de bază.
În Croația, acțiunea de boicot a avut un impact semnificativ asupra vânzărilor supermarketurilor. Rămâne de văzut dacă protestul din România va avea același efect sau dacă va rămâne doar un instrument politic folosit de extrema dreaptă pentru a-și consolida poziția înainte de alegerile anticipate.
