Ministrul Educației, Daniel David, a criticat sistemul de învățământ actual, afirmând că România predă „mult, prost și foarte centralizat”, iar rezultatele testelor de alfabetizare matematică arată o situație îngrijorătoare. Aproximativ 50% dintre elevii de clasa a XII-a suferă de analfabetism funcțional în zona numericației, un procent considerat inacceptabil.
Este clar că nu arată bine, eu am şi spus acum când am pus în dezbatere planurile-cadru pentru învăţământul liceal, am spus că mie mi se pare că noi predăm mult, prost şi foarte centralizat. Şi ar trebui să gândim ce facem, pentru că este inacceptabil în clasa XII-a să ai spre 50% oameni care au această formă de analfabetism funcţional în zona numeraţiei. Este ceva de neacceptat pentru o şcoală. Te şi întrebi: ce face şcoala? Ca să nu mai spun că sunt nişte rezultate pe care cred că o să le discut în spaţiul public în această perioadă, de testare a competenţelor adulţilor. Nu este PIAC-ul (The Programme for the International Assessment of Adult Competencies – n.r.), este testul alternativ de la UNESCO şi, şi acolo, testându-i pe cei care au ieşit din şcoală, adulţi, scorurile arată tot rău în zona de afectare funcţională. Noi avem un număr cu două cifre în timp ce media internaţională în zona respectivă este o cifră”, a declarat ministrul Educaţiei, miercuri, la prezentarea rezultatelor Testului Naţional de Alfabetizare Matematică.
Ministrul a subliniat că mulți profesori nu reușesc să transfere competențe reale către elevi, iar acest lucru afectează profund calitatea educației.
Avem profesori excelenți, dar prea puțini reușesc să îmbine cunoștințele declarative cu aplicabilitatea lor în viață”, a explicat el.
Totuși, învățământul primar oferă o rază de speranță, deoarece rezultatele la testele internaționale TIMSS sunt mai bune, ca urmare a reformei curriculare din 2013. De asemenea, o ușoară îmbunătățire a fost remarcată în zona gimnaziului, în special la matematică.
S-a făcut o reformă a curriculumului: plan-cadru, programe, manuale, training-ul profesorilor pentru învăţământul primar, cred că în 2013. Ne uităm la TIMSS (Tendinţe în Studiul Internaţional al Matematicii şi Ştiinţelor – n.r.) şi vedem că în momentul ăsta la TIMSS, pe învăţământul primar, stăm bine. (…) Lucrurile arată mai bine în zona matematicii în învăţământul primar (…) . Deci testul este validat şi în această perspectivă. În zona gimnaziului, la matematică este o uşoară creştere din câte ştiu la TIMSS, este o scădere la ştiinţe, nu mult, dar avem o scădere acolo, şi acolo am avut o reformă curriculară în 2017. Poate că procentul ăsta de 50%, 47-48%, reuşim să-l reducem cu această reformă curriculară la nivel de liceu, pe care am început-o, să vedem ce se va întâmpla şi lumea trebuie să înţeleagă că planurile-cadru reprezintă doar un punct de start”, a transmis ministrul Educaţiei.
În prezent, Ministerul Educației lucrează la reformarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal, în speranța că modificările vor duce la reducerea analfabetismului funcțional. „Planurile-cadru sunt doar un punct de start. Trebuie să înțelegem că schimbarea reală vine printr-un proces complex și de lungă durată”, a concluzionat ministrul.
Profesorii buni să propună o regândire a modului în care facem Matematică la liceu
Ministrul Educației, Daniel David, susține că sistemul actual de predare a matematicii în licee trebuie regândit și că simpla creștere a numărului de ore nu va rezolva problema.
”Putem să ne certăm, putem să spunem: ne trebuie… Ce facem aici? Dăm mai multe ore de Matematică. Eu cred că, în sistemul actual,cu mai multe ore de Matematică nu câştigăm nimic. Ar trebui profesorii buni – şi sunt profesori foarte buni de matematică – ar trebui să vină să ne propună o regândire a modului în care facem Matematică la liceu. Dacă trebuie să dăm mai multe ore, dacă modelul e corect, dăm mai multe ore. Dar nu poţi să dai mai multe ore pe un model care până acum nu a funcţionat. Şi nu e vorba numai de Matematică, e vorba de Limbă şi comunicare, de Ştiinţe umaniste şi sociale. Problema nu este de ore, problema este că modelul nu funcţionează. Ne trebuie un alt model şi după aceea găsim şi ore, dacă suntem convinşi că modelul este un model bun”, a explicat Daniel David.
El a subliniat că problema nu este doar la matematică, ci și în domeniile Limbă și comunicare, Științe umaniste și sociale. „Ne trebuie un alt model și abia apoi putem decide asupra numărului de ore necesare”, a adăugat Daniel David.
În ceea ce privește examenul de titularizare a profesorilor, ministrul a recunoscut că sistemul actual este „atipic” și necesită o analiză aprofundată.
Este un sistem cu care ne-am obișnuit, dar probabil că va trebui regândit. Nu știu încă exact cum, dar trebuie să vedem ce funcționează în alte țări și să adaptăm modelul”, a explicat el.
Totodată, ministrul a abordat și problema Evaluării Naționale, care ar putea influența în mod negativ învățarea reală, transformând gimnaziul într-o goană pentru note mari.
Elevii sunt antrenați să obțină note bune la Evaluarea Națională, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că învață cu adevărat. Poate că de aceea avem rezultate bune la matematică în gimnaziu, dar stăm prost la științe, pentru că elevii se concentrează doar pe materiile din examen”, a spus Daniel David.
În concluzie, ministrul a subliniat că este nevoie de o reformă profundă a arhitecturii educaționale pentru a îmbunătăți calitatea învățământului. „Nu am reflexul de a schimba lucrurile doar de dragul schimbării, dar aceste rezultate ne arată clar că avem nevoie de un nou model”, a concluzionat ministrul Educației.
