Autoritățile olandeze au arestat suspecți la începutul acestei săptămâni în legătură cu furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents. Suspecții, un cuplu din Heerhugowaard, au fost reținuți în timpul unui raid al poliției, care a dus la confiscarea unor probe, deși nu s-au oferit detalii despre relevanța acestora pentru artefactele furate.
Ton Cremers, fost șef al securității de la Rijksmuseum, a declarat că acest jaf putea fi prevenit dacă ar fi existat standarde clare de securitate. „Autoritățile române au eșuat prin faptul că nu au stabilit standarde clare de securitate pentru artefactele lor”, a subliniat Cremers.
Probleme critice de securitate
Cremers a explicat că securitatea muzeelor trebuie să fie stratificată, astfel încât o breșă inițială să nu permită accesul rapid la obiectele de valoare. „Dacă cineva sparge ușa principală, nu ar trebui să poată lua cele mai valoroase piese în două minute”, a spus el.
Un alt punct critic evidențiat de Cremers este calitatea vitrinelor de protecție. „Ar fi trebuit să existe mai multe uşi în interior, fiecare necesitând timp pentru a fi spartă. Apoi vin vitrinele”, a explicat el. „Am elaborat standarde de securitate în urmă cu peste 20 de ani, care cereau vitrine cu o rezistenţă la efracţie de cel puţin 20 de minute. Unele au fost testate de profesionişti care le-au lovit cu ciocanul timp de 30 de minute, fără succes”.
De asemenea, Cremers a criticat abordarea financiară a muzeelor, subliniind că protecția corespunzătoare nu este un cost exagerat.
În urmă cu şase ani, un mic muzeu provincial din Ţările de Jos a cheltuit 24.000 de euro pe o vitrină construită la comandă pentru un vas de la Luvru. Acea vitrină ar fi fost suficient de puternică pentru a proteja coiful dacic furat. Luvru a impus această condiţie înainte de a împrumuta piesa”, a adăugat el.
„Întregul sistem a eșuat”
Fostul șef de securitate consideră că în acest caz au eșuat nu doar muzeul, ci și autoritățile române, companiile de asigurări și agențiile de patrimoniu.
Directorii de muzee fac uneori afirmaţii inexacte cu privire la securitate. Asigurătorilor le lipseşte adesea expertiza în acest domeniu. Autorităţile române au eşuat prin faptul că nu au stabilit standarde clare de securitate pentru artefactele lor. Compania de asigurări a eşuat. Muzeul Drents a eşuat. Agenţia olandeză pentru patrimoniul cultural, care a acoperit parţial daunele, a eşuat. Întregul sistem a eşuat. Totul a mers teribil de prost”, a concluzionat Cremers.
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat anterior că au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru protejarea obiectelor furate, dar a refuzat să comenteze criticile lui Cremers, invocând ancheta încă în desfășurare.
