În dimineața zilei de 25 ianuarie, o explozie a avut loc în apropierea Muzeului Drents din Assen, Țările de Jos, care găzduia expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României. Explozia a fost folosită pentru a facilita intrarea prin efracție în clădirea muzeului, având ca scop sustragerea unor obiecte valoroase din tezaurul dacic al României.

În urma incidentului, autoritățile au constatat că un număr de exponate au fost furate de către făptuitori încă neidentificați. Printre piesele sustrase se numără Coiful de Aur de la Coțofenești, considerat capodopera expoziției, și trei brățări de aur. Inventarul complet al obiectelor dispărute este în curs de desfășurare.

Poliția olandeză suspectează că furtul a fost o operațiune planificată cu atenție. Anchetatorii analizează înregistrările camerelor de supraveghere și colectează mărturii ale martorilor pentru a identifica autorii. De asemenea, a fost activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a fost informat Interpolul pentru a asista în investigație.

MAE, notificat de Muzeul din Drents

Ministerul Afacerilor Externe al României a fost notificat despre incident și a informat Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române. Totodată, ambasadele României din țările vecine au fost alertate pentru a solicita sprijinul autorităților competente în vederea recuperării artefactelor furate.

În cursul dimineţii de 25 ianuarie Muzeul Naţional de Istorie a României, şi Ministerul Culturii din România au fost notificate că la Muzeul din Drents, Regatul Ţărilor de Jos, în care are loc expoziţia “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului şi argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Naţional de Istorie a României a fost afectat de o explozie. Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracţie în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autorităţile au informat că un număr de exponate din expoziţie au fost furate de făptuitori încă neidentificaţi. Investigaţia şi inventarul pieselor sunt în desfăşurare”,  informează Ministerul Afacerilor Externe.

O delegație a statului român este așteptată să sosească la muzeu pentru a evalua situația și a colabora cu autoritățile olandeze în investigarea furtului. Istoricii și experții sunt profund îngrijorați de posibilitatea recuperării acestor comori arheologice de neînlocuit, având în vedere că, în astfel de cazuri, obiectele din aur sunt adesea topite, ceea ce le face aproape imposibil de recuperat în forma lor originală.

Directorul muzeului: „Suntem profund şocaţi şi zdrobiţi”

Poliţia investighează un vehicul suspect şi a primit un raport privind un incendiu de maşină în jurul orei 4:15 la intersecţia dintre Grolloërstraat şi Marwijksoord, lângă Rolde. În apropierea maşinii incendiate nu a fost găsit nimeni, iar ocupanţii s-ar fi transferat într-un alt vehicul, posibil legat de furt”, scriu jurnaliştii de la NL Times.

Aceştia au stat de vorbă cu directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, care a confirmat că piesele furate se aflau în sala de expoziţie.

Este o zi incredibil de întunecată. Suntem profund şocaţi şi zdrobiţi de faptul că au fost furate obiecte aparţinând colegilor noştri români. Nu este doar aur, aceasta este o moştenire culturală”, a afirmat directorul Harry Tupan.

Directorul Muzeului Drents a declarat jurnaliştilor olandezi că forţe suplimentare de securitate au fost dislocate pentru expoziţia cu artefacte aduse din România, însă niciun gardian nu era staţionat în sala de expoziţie. „Totuşi, totul a fost înregistrat profesional”, a spus Harry Tupan.

Într-un comunicat oficial, reprezentanții muzeului afirmă că este o zi întunecată pentru Muzeul Drents din Assen şi Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Suntem profund şocaţi de evenimentele de aseară din muzeu. În cei 170 de ani de existenţă, un astfel de incident major nu a avut loc niciodată. De asemenea, suntem foarte întristaţi pentruu colegii noştri din România”, este mesajul de pe site-ul muzeului.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile fac eforturi susținute pentru a aduce artefactele înapoi și pentru a-i aduce pe făptași în fața justiției.

Ce este Coiful de la Coțofenești

Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. A fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.

Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.

Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.

Brățările dacice, artefacte emblematice ale culturii dacice

Brățările dacice sunt alte artefacte emblematice ale culturii dacice, confecționate din aur pur și bogat decorate cu motive geometrice și vegetale. Acestea au fost descoperite în siturile arheologice din Munții Orăștiei, în apropierea fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia. Datate în perioada secolelor I î.Hr.–I d.Hr., brățările erau purtate de elita dacică și simbolizau statutul social și spiritual al purtătorului.