România a intrat oficial în recesiune, potrivit informațiilor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică, care indică o scădere economică de 1,5% în primul trimestru din acest an, după scăderea de 1,5% în ultimul trimestru din 2025 pe serie brută ajustată sezonier.

Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%, informează miercuri INS.

Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%”, arată datele INS.

Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025.

Recesiunea tehnică reprezintă o perioadă în care economia unei țări înregistrează scădere timp de două trimestre consecutive, măsurată prin Produsul Intern Brut (PIB). Practic, economia produce mai puține bunuri și servicii decât înainte, ceea ce indică o încetinire a activității economice.

De exemplu, dacă PIB-ul scade în trimestrul I și continuă să scadă și în trimestrul al II-lea, economia intră în recesiune tehnică.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%

Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%, iar rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%, conform datelor anunţate miercuri de INS.

Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%”, conform INS.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) a fost 9,0%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE – în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,73%.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,5%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 8,0%.

Cele mai mari creşteri de preţuri nu s-au înregistrat la mărfuri alimentare, ci la mărfuri nealimentare şi la servicii (chirii).

În ceea ce priveşte alimentele, cele mai mari creşteri se înregistrează la cafea, – creştere de 21,76%, urmată de ouă – 4,78%.

La mărfuri nealimentare, cele mai mari creşteri sunt la energie electrică – 54,18%, motorină (32,68%), benzină (22,42%).

La capitolul servicii, cel mai mult au crescut chiriile – 43,78%, serviciile de igienă şi cosmetică – 15,07% şi de serviciile de apă – canal -salubritate – 15,05%.

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei va creşte şi se va menţine în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, care anticipa că dinamica inflaţiei va ajunge la 9,8 la sută în iunie, dar va cunoaşte în trimestrul următor o corecţie descendentă abruptă pe fondul unor efecte de bază, şi se va reduce apoi gradual până la 3,9 la sută în decembrie 2026 şi la 2,9 la sută la finele anului 2027.

S-a observat că înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei este atribuibilă factorilor/şocurilor pe partea ofertei, a căror acţiune va deveni mai pronunţat inflaţionistă în trimestrul II 2026 decât s-a previzionat anterior, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creşterii considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. S-a sesizat că efectele inflaţioniste astfel generate vor devansa cu mult influenţele de sens opus ce vor decurge pe orizontul apropiat de timp din mecanismul de stabilire a preţului la gazele naturale pentru consumatorii casnici instituit în luna aprilie 2026; totodată, ele se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026″, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 aprilie.