Alegerile parlamentare din Ungaria, programate duminică, sunt considerate decisive pentru viitorul politic al țării și ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán, potrivit unei analize publicate de Reuters.
Scrutinul are implicații care depășesc granițele Ungariei, fiind urmărit îndeaproape atât la nivelul Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite ale Americii, unde Donald Trump și cercurile conservatoare apropiate mișcării MAGA au privit modelul promovat de Orbán drept unul de referință. Premierul ungar a construit în ultimii ani un sistem pe care îl definește drept „democrație iliberală”, criticat de numeroși lideri occidentali.
După o perioadă îndelungată de dominație politică, poziția lui Viktor Orbán pare însă mai fragilă ca oricând. Nemulțumirile populației au crescut pe fondul stagnării economice din ultimii ani și al creșterii accentuate a costului vieții, dar și în urma acuzațiilor privind îmbogățirea unor cercuri apropiate puterii. În acest context, principalele sondaje de opinie indică un avans al partidului de opoziție Tisza, o formațiune de centru-dreapta condusă de Péter Magyar, cotată la aproximativ 38–41% și cu un avantaj de 7 până la 9 puncte procentuale în fața Fidesz.
Procesul de vot pentru desemnarea celor 199 de membri ai parlamentului a început la ora 6:00 (ora locală) și se încheie la ora 19:00. Rezultatul este considerat esențial și din perspectivă geopolitică. Liderii europeni l-au criticat frecvent pe Orbán pentru apropierea de Vladimir Putin și pentru ceea ce ei descriu drept o deteriorare a statului de drept, a libertății presei și a drepturilor minorităților.
Deznodământul alegerilor este important și pentru Ucraina, în contextul războiului cu Rusia. O eventuală înfrângere a lui Orbán ar putea debloca un pachet financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene, considerat vital pentru sprijinirea Kievului, și ar reduce influența Moscovei în interiorul blocului comunitar.
Campania electorală a fost dominată de teme legate de securitate și războiul din Ucraina. Viktor Orbán a prezentat scrutinul drept o alegere între „război și pace”, susținând că o victorie a opoziției ar putea implica Ungaria în conflict, acuzație respinsă ferm de Péter Magyar. În paralel, guvernul a încercat să-și consolideze sprijinul prin măsuri economice, inclusiv facilități fiscale pentru tineri și programe de sprijin pentru achiziția de locuințe.
Cu toate acestea, liderul opoziției a reușit să mobilizeze în special electoratul tânăr, mizând pe nemulțumirea față de corupție și scăderea nivelului de trai. În ultimele zile de campanie, Péter Magyar a descris votul drept „un referendum despre viitorul țării”.
Analiștii avertizează că rezultatul rămâne imprevizibil, pe fondul unui număr ridicat de alegători indeciși și al unor factori structurali care ar putea avantaja partidul de guvernământ, inclusiv redesenarea circumscripțiilor electorale și votul etnicilor maghiari din afara granițelor. Sunt posibile mai multe scenarii, de la o majoritate confortabilă a opoziției, până la menținerea la putere a Fidesz.
În eventualitatea unei victorii a opoziției, procesul de reformare a instituțiilor și de anulare a modificărilor legislative introduse în ultimii ani ar putea fi dificil, mai ales în lipsa unei majorități solide în parlament.
