Creșterea prețului aurului și argintului pe piețele internaționale începe să se resimtă tot mai puternic și în România, unde bijuteriile devin mai scumpe, iar vânzările sunt afectate. Comercianții din domeniu avertizează, totodată, asupra unor lacune legislative legate de tranzacțiile cu „aur vechi”, care ar putea favoriza concurența neloială și pierderile la bugetul de stat.
În primele luni ale anului 2026, prețurile bijuteriilor au crescut pe fondul evoluției accelerate a cotațiilor metalelor prețioase. Potrivit președintelui Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii, Mihai Trif, doar în ianuarie 2026 aurul s-a scumpit cu peste 17%. Creșterea vine după un an 2025 în care aurul s-a apreciat semnificativ, consolidându-și statutul de investiție de refugiu în perioadele de incertitudine economică.
În același timp, argintul a avut o evoluție și mai spectaculoasă, cu o creștere de aproape 148% într-un singur an. În aceste condiții, producătorii și comercianții au fost nevoiți să își ajusteze prețurile în funcție de costul materiilor prime, care sunt tranzacționate la bursă. Totuși, nu toate majorările s-au regăsit imediat în prețurile de la raft. În multe situații, comercianții au preferat să reducă marjele de profit pentru a menține produsele accesibile clienților.
Impactul scumpirilor diferă în funcție de tipul bijuteriei. În cazul pieselor cu o cantitate mare de metal, precum verighetele, lanțurile simple sau brățările masive, costul materiei prime reprezintă cea mai mare parte din preț, astfel că scumpirile se reflectă rapid. În schimb, la bijuteriile cu design complex sau gramaj mic, unde manopera și tehnologia au o pondere importantă, creșterea prețului este mai temperată.
Creșterea cotațiilor afectează și volumul vânzărilor. Pentru a se adapta, producătorii încearcă să optimizeze designul pieselor, realizând bijuterii mai ușoare, care păstrează însă același aspect estetic. De asemenea, pe piață se observă o orientare mai mare către aliaje mai accesibile, precum aurul de 9K.
În același timp, reprezentanții industriei atrag atenția asupra unor probleme legislative care afectează competitivitatea producătorilor români. Potrivit acestora, tranzacțiile cu bijuterii cumpărate de la persoane fizice pot fi uneori folosite pentru a acoperi contabil produse noi provenite din activități ilegale.
