Pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, martiri ai credinței creștine care au trăit în primele secole ale erei creștine. Ziua are o dublă semnificație pentru români: pe de o parte, amintește de sacrificiul celor patruzeci de soldați creștini, iar pe de altă parte marchează începutul unui nou ciclu în tradițiile populare, legat de venirea primăverii.
Martirii credinței creștine
Potrivit tradiției creștine, cei 40 de mucenici făceau parte dintr-o unitate militară romană staționată în Sevastia, în Armenia. În perioada persecuțiilor împotriva creștinilor, soldații au refuzat să renunțe la credința lor și să se închine idolilor.
Pentru această alegere, autoritățile i-au supus unor pedepse severe. Ei au fost aruncați într-un lac înghețat pentru a fi forțați să renunțe la credință. Unul dintre soldați nu a mai rezistat chinului, însă locul lui a fost luat de un gardian impresionat de curajul martirilor. În cele din urmă, toți au murit, iar Biserica i-a cinstit ca sfinți.
Mucenicii – preparatul tradițional al zilei
În cultura populară românească, ziua de 9 martie este strâns legată de prepararea mucenicilor sau sfințișorilor. Aceștia sunt colăcei realizați din aluat, modelați în forma cifrei opt, simbol al infinitului.
În funcție de regiune, mucenicii pot fi fierți într-un sirop aromat cu miere și nucă sau copți în cuptor, apoi unși cu miere și presărați cu miez de nucă. După ce sunt sfințiți la biserică, sunt împărțiți copiilor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe, ca gest de pomenire.
Tradiții legate de începutul primăverii
În multe zone ale țării, sărbătoarea era asociată și cu începutul lucrărilor agricole. Gospodarii considerau că semănatul unor legume precum ceapa sau usturoiul în această zi aduce recolte bogate.
Tot în această perioadă se aprindeau focuri ritualice în curți sau la marginea satelor, considerate un simbol al purificării și al alungării spiritelor rele. Cenușa rămasă era adesea folosită pentru protejarea grădinilor sau a gospodăriilor.
Obiceiuri și credințe populare
În unele regiuni există și tradiția consumului a 44 de pahare cu vin, asociată simbolic cu sângele martirilor. Totuși, Biserica nu încurajează acest obicei, mai ales că sărbătoarea cade adesea în perioada Postului Mare.
Pe lângă aceste obiceiuri, ziua de 9 martie era considerată și un moment potrivit pentru curățenia de primăvară, gospodinele pregătind casele pentru sezonul cald.
Astfel, sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici rămâne una dintre cele mai importante zile din calendarul popular românesc, în care credința, tradițiile și obiceiurile străvechi se împletesc pentru a marca trecerea de la iarnă la primăvară.