Lucrările de modernizare și consolidare a Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța înregistrează întârzieri semnificative, după ce etapa de cercetare arheologică obligatorie a fost extinsă peste durata estimată inițial. Proiectul face parte din investiția „Creșterea eficienței energetice a Spitalului Municipal Constanța”, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar decalajele apărute pun presiune atât pe bugetul local, cât și pe respectarea termenelor asumate pentru utilizarea fondurilor europene.
Demolarea și reconstruirea primului tronson al unității medicale sunt amânate de mai bine de trei luni, în condițiile în care descărcarea arheologică impusă prin avizele autorităților competente nu a fost finalizată. La momentul elaborării graficului de execuție, durata cercetărilor arheologice fusese estimată la un interval considerabil mai scurt.
Extinderea săpăturilor inclusiv sub cota de fundare prevăzută în proiect a determinat prelungirea perioadei de descărcare arheologică și, implicit, blocarea continuării lucrărilor de construire conform planificării inițiale. Dacă graficul ar fi fost respectat, în această etapă ar fi trebuit să fie finalizată fundația și o parte semnificativă din etajul întâi al noii clădiri.
Prelungirea cercetării arheologice a generat: decalarea termenelor de execuție; întârzieri în demararea efectivă a noii construcții; costuri suplimentare considerabile pentru bugetul proiectului.
Doar partea de cercetare arheologică presupune costuri suplimentare de peste 100.000 de euro, sumă care va fi suportată din bugetul Primăria Municipiului Constanța. În total, cheltuielile neprevăzute ar putea ajunge până la 300.000 de euro, iar în scenariul extinderii situației și la următorul corp de clădire, costurile suplimentare ar putea atinge chiar jumătate de milion de euro.
Până în prezent, pe șantier au fost realizate doar lucrări de demolare și săpături, multe dintre acestea la solicitarea expresă a responsabililor de descărcarea arheologică aferentă Corpului B. Primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, a explicat că reprezentanți ai Direcției de Cultură și ai Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) au săpat mai multe gropi cu diametre diferite și adâncimi cuprinse între 5 și 7 metri, unele depășind cu 3-5 metri cota de fundare a proiectului. Potrivit acestuia, intervențiile au afectat stabilitatea terenului, mai ales în contextul ploilor și ninsorilor recente, fiind necesară astuparea unor gropi cu beton. În plus, o nouă săpătură realizată pentru cercetarea unei scări ar ajunge la 7 metri adâncime și ar tangenta sistemul de termoficare din zonă, ceea ce ar putea genera riscuri suplimentare. Primarul a susținut că unul dintre responsabilii MINAC, Constantin Băjenaru, ar fi amenințat cu plângeri penale în cazul în care cercetarea nu continuă.
Risc de pierdere a fondurilor europene
Întârzierea lucrărilor ar putea avea consecințe grave asupra finanțării prin PNRR. Nerespectarea termenelor poate duce la pierderea fondurilor europene sau la diminuarea acestora, în condițiile în care proiectele finanțate prin acest mecanism au calendare stricte de implementare. Primarul a anunțat că va notifica Ministerul Culturii cu privire la situația creată și că municipalitatea va analiza posibilitatea inițierii unor acțiuni în instanță, atât pe latură penală, cât și civilă, pentru recuperarea eventualelor prejudicii.
Situația este cu atât mai delicată cu cât Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța este singura unitate de profil din Dobrogea și din județele limitrofe care tratează afecțiuni infecțioase. În prezent, capacitatea de internare a fost diminuată din cauza lucrărilor, iar prelungirea perioadei de provizorat afectează accesul pacienților la servicii medicale specializate. În perioada următoare, municipalitatea urmează să realizeze o analiză completă a situației, în contextul în care fiecare lună de întârziere înseamnă costuri suplimentare și riscuri crescute pentru finalizarea la timp a unuia dintre cele mai importante proiecte medicale din regiune.
