Anul 2025 a reprezentat o provocare majoră pentru turismul românesc, mai ales pentru segmentele balnear și rural, arată Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Conform organizației, scăderile nu au fost întâmplătoare, ci reflectă o contracție reală a pieței, evidențiind fragilitatea cererii interne și probleme structurale care există de mai mulți ani.
Potrivit FPTR, turismul nu a resimțit doar impactul inflației și al scăderii puterii de cumpărare, ci și efectele unor politici publice incoerente și ale unor declarații oficiale care au afectat încrederea consumatorilor și imaginea sectorului. Dacă aceste tendințe continuă, anul 2026 riscă să consolideze declinul în loc să aducă redresarea.
Conform INS, între ianuarie și noiembrie 2025, numărul sosirilor în unitățile turistice a scăzut de la 13,31 milioane în 2024 la 13,01 milioane, iar înnoptările de la 28,37 milioane la 27,98 milioane. Gradul mediu de ocupare a scăzut la 30,3%, indicând că o parte semnificativă a infrastructurii a funcționat sub capacitate și fără rentabilitate economică.
Structura turistică a confirmat tendințele negative: turiștii români au reprezentat 81,6% din total (față de 82,5% în 2024), în timp ce turiștii străini au urcat la 18,4%. Creșterea incoming-ului nu a fost însă suficientă pentru a compensa scăderea cererii interne. Practic, România a pierdut circa 500.000 de turiști autohtoni într-un singur an, iar scăderea se datorează direct instabilității economice și fiscale, precum și anxietății generate de discursul public.
FPTR subliniază că reducerea micilor escapade de weekend și a city break-urilor nu reflectă schimbări de preferințe, ci restrângerea consumului discreționar. În lunile septembrie și octombrie 2025, sosirile au scăzut cu peste 7,5% față de 2024, iar în afara perioadelor legale de concediu, multe destinații au rămas aproape goale.
Excepția litoralului și problemele turismului montan
Litoralul românesc a fost singura zonă care a înregistrat creșteri: între mai și septembrie 2025, numărul turiștilor a crescut cu 4,3%, iar în perioada iunie–august, turiștii români au crescut cu 4%, iar cei străini cu 17,1%. În total, județul Constanța a înregistrat circa 1,791 milioane sosiri, față de 1,754 milioane în 2024.
Turismul montan a început anul promițător, cu o creștere de 10% în ianuarie, dar această tendință s-a inversat rapid: în februarie cererea a scăzut cu 4,5%, iar în iunie–august pierderile au variat între 4,2% și 6,3%. Noiembrie a consemnat o scădere de 8,9%, iar segmentul montan a închis anul sub nivelul din 2024, afectat de raportul calitate-preț și de migrarea turiștilor către destinații externe mai atractive.
Cea mai mare problemă a fost pentru turismul balnear și cel rural. Reducerea voucherele de vacanță cu aproximativ 65% a lăsat multe unități fără clienți și a accelerat declinul cererii interne. Deși aceste vouchere reprezentau doar 1,7% din piața internă, ele aveau un efect multiplicator semnificativ asupra ocupării și economiei locale.
Declinul a fost amplificat de incidentelor mediatizate și de declarațiile negative din partea oficialilor, care au atacat public agențiile de turism, sugerând practici frauduloase și atribuind voucherele de vacanță creșterii tarifelor. FPTR consideră aceste afirmații drept un adevărat sabotaj instituțional, afectând încrederea clienților și funcționarea pieței.
Impactul asupra agențiilor de turism
Datele INS arată că, în primele luni ale anului 2025, activitatea agențiilor și a tour-operatorilor a scăzut cu 16,6%, ajungând la 21,9% în luna mai, în timp ce serviciile generale către populație au scăzut doar cu 0,2%. Bucureștiul și Brașovul au înregistrat scăderi semnificative, în timp ce Constanța a rămas singura destinație majoră cu creștere reală, grație sezonului estival bun.
FPTR avertizează că, dacă politicile publice și discursul oficial nu se vor schimba, 2026 nu va aduce redresarea așteptată. Consolidarea incertitudinii și scăderea consumului intern ar putea menține turismul într-o perioadă de stagnare sau regres, în ciuda potențialului sezonier și al atracției naturale a destinațiilor românești.
