În fiecare an, pe 15 ianuarie, România sărbătorește Ziua Culturii Naționale, evocând personalitatea lui Mihai Eminescu. De multe ori, însă, această zi rămâne prinsă între recitaluri și afișe, fără să pătrundă cu adevărat în mintea și inima elevilor. Generația de astăzi nu mai poate fi atinsă doar prin omagii: are nevoie de sens, de conexiuni reale între ceea ce învață și lumea în care trăiește.
În acest context, activitățile educative organizate în școală, la Liceul Economic „Virgil Madgearu” Constanța, sunt un exemplu concret de aplicare a acestor idei: elevii învață să lege cultura de competențele profesionale, să gândească, să creeze și să comunice eficient.
Cultura trebuie să intre în clasă nu ca decor, ci ca instrument de învățare, inclusiv la disciplinele economice. Mihai Eminescu nu a fost doar poet: a fost redactor-șef, jurnalist, editor, funcționar public, un profesionist al cuvântului care muncea 12–14 ore pe zi. A scris mii de articole, rapoarte, scrisori, a coordonat publicații și a gestionat fluxuri informaționale. În termeni moderni, a fost un adevărat „manager” al propriei creații și al unei redacții, a declarat profesorul economist Camelia Isabela Marcu.
Când elevii înțeleg că un mare creator nu a fost un „geniu abstract”, ci un profesionist care muncea, organiza, comunica și producea valoare, cultura încetează să mai fie un muzeu și devine un model de viață.
Din această perspectivă, Eminescu devine un model didactic pentru școala economică:
- Realizarea activității de birou: ca autor de corespondență oficială, respectând structura, claritatea și responsabilitatea documentului scris.
- La modulul „Realizarea activității de birou”, Eminescu poate fi privit ca autor de corespondență oficială, ca redactor care respecta structura, claritatea și responsabilitatea documentului scris.
- La „Comunicarea cu publicul”, el devine un exemplu de influență prin discurs, de construcție a mesajului și de relație cu opinia publică.
- La „Marketing”, putem vorbi despre construirea imaginii, despre impactul mesajului cultural și despre „brandul” Eminescu în conștiința națională.
- La „Contabilitate managerială”, putem analiza munca intelectuală: productivitate, randament, costul epuizării, pierderea de valoare prin suprasolicitare.
- La „Etică și comportament profesional”, discutăm despre responsabilitatea cuvântului și despre misiunea socială a profesiei.
- La „Managementul resurselor umane”, Eminescu devine cazul clasic al unei resurse extrem de valoroase, dar prost protejate.
- La „Managementul calității”, putem vorbi despre standarde, despre rigoare, despre excelență în producția intelectuală., a mai adăugat Camelia Isabela Marcu.
Ziua Culturii Naționale nu ar trebui să fie doar despre trecut, ci despre viitor: despre cum folosim cultura pentru a forma tineri capabili să construiască o societate mai bună. Pentru a atrage generația de azi, nu trebuie să alegem între cultură și competență profesională. Trebuie să le îmbinăm, exact așa cum Eminescu a îmbinat creația cu munca.
