Curtea de Apel București a respins, joi, cererea de suspendare a deciziei Guvernului privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legislației din domeniul justiției. Solicitarea a fost formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD), organizație neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu.
Instanța a decis că cererea de suspendare a executării Deciziei Guvernului nr. 574/2025 este neîntemeiată în raport cu prim-ministrul, admițând totodată excepțiile lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, Curtea a respins excepțiile invocate de reclamanți privind lipsa calității procesuale active și a interesului, apreciind că acestea nu sunt întemeiate.
În același dosar, judecătorii au admis cererile de intervenție accesorie formulate în sprijinul prim-ministrului de mai multe organizații civice și profesionale, printre care Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Declic, Funky Citizens și Voci pentru Democrație și Justiție.
Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Contestația a fost depusă pe 24 decembrie 2025, la câteva zile după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înființare a Comitetului pentru revizuirea legilor justiției, organism inițiat de premierul Ilie Bolojan. Reclamanții au cerut suspendarea actului administrativ, susținând că acesta ar afecta echilibrul puterilor în stat.
Decizia instanței vine într-un context tensionat pentru sistemul judiciar. Pe 16 ianuarie, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra contestațiilor care vizează numirea judecătorilor Curții Constituționale Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, iar Curtea Constituțională este așteptată să decidă în aceeași zi asupra legii pensiilor magistraților. O altă acțiune împotriva comitetului guvernamental, depusă de avocata Silvia Uscov (AUR), are termen de judecată pe 19 ianuarie.
Potrivit actului normativ, Comitetul pentru revizuirea legilor justiției este format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției și are rolul de a analiza efectele legislației adoptate în 2022, precum și propunerile formulate de magistrați, ONG-uri și instituții internaționale. La finalul lunii ianuarie, grupul de lucru ar urma să prezinte primele recomandări.
