Executivul intenționează să facă o evaluare amplă a portofoliului de companii deținute de stat, în contextul în care sute de societăți fie nu mai desfășoară activitate, fie acumulează pierderi semnificative. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că obiectivul Guvernului este redefinirea clară a rolului statului ca proprietar și eliminarea entităților care nu mai aduc niciun beneficiu public.
Potrivit acesteia, datele centralizate de la Ministerul Finanțelor arată existența a aproximativ 185 de companii complet inactive, care nu mai depun situații financiare și nu mai desfășoară activitate economică, dar continuă să figureze oficial deoarece nu au fost radiate din Registrul Comerțului. Pierderile totale acumulate de companiile de stat, raportate până la finalul anului 2024, se ridică la circa 14 miliarde de lei.
Analiză-pilot pentru primele 22 de companii
Guvernul a demarat un proiect-pilot care vizează 22 de companii din domeniile energiei, transporturilor și economiei, analizate în cadrul unui nou mecanism de evaluare, realizat împreună cu AMEPIP – instituția responsabilă de guvernanța întreprinderilor publice.
Vicepremierul a subliniat că analiza nu se limitează la constatarea pierderilor financiare, ci urmărește identificarea cauzelor acestora: factori obiectivi, probleme de management, deficiențe de guvernanță sau constrângeri de piață. În unele cazuri, societățile se află deja în proceduri de faliment sau lichidare, însă închiderea lor trenează de ani de zile.
Decizii dificile: închidere, restructurare sau parteneriate
Executivul ia în calcul mai multe opțiuni în urma evaluărilor: radierea firmelor fără activitate, recapitalizarea celor considerate viabile sau identificarea unor forme de parteneriat care să permită eficientizarea acestora. Potrivit Oanei Gheorghiu, statul nu ar trebui să rămână acționar „din inerție”, ci doar acolo unde există un interes public clar și un beneficiu pe termen lung pentru cetățeni.
În total, România are aproximativ 230 de companii de stat la nivel central, considerate cele mai relevante din punct de vedere financiar și strategic, precum și peste 1.200 de societăți aflate în subordinea consiliilor județene și a primăriilor.
Exemple sensibile: Metrorex și TAROM
Vicepremierul a oferit drept exemplu Metrorex, companie considerată esențială pentru funcționarea transportului public din Capitală. Aceasta, ca și alte rețele de metrou din Europa, funcționează cu subvenții de la bugetul de stat, însă activitatea trebuie eficientizată și gestionată mai riguros.
În cazul TAROM, Guvernul urmează să decidă direcția strategică, în condițiile în care compania aeriană se confruntă de mulți ani cu pierderi într-o piață extrem de competitivă. Printre opțiuni se numără restructurarea internă, schimbarea modelului de guvernanță sau chiar atragerea unui partener.
Privatizarea, o opțiune deschisă
Oana Gheorghiu a precizat că privatizarea nu înseamnă exclusiv vânzarea integrală a unei companii, ci poate lua forma unei listări la bursă sau a unui parteneriat public-privat, menit să aducă know-how, eficiență și o mai bună utilizare a activelor existente. Vânzarea completă rămâne o posibilitate, dar doar dacă analiza va indica această soluție drept cea mai avantajoasă.
„Problema reală nu este cine deține aceste companii, ci faptul că ele generează pierderi care, în final, sunt suportate de cetățeni”, a transmis vicepremierul, subliniind că deciziile vor fi luate doar după finalizarea evaluărilor.
Companii cu risc ridicat
Potrivit Guvernului, unele societăți de stat au ajuns la capitaluri negative, ceea ce înseamnă că pierderile acumulate depășesc valoarea capitalului propriu. Din punct de vedere legal, acestea ar îndeplini condițiile pentru intrarea în insolvență, însă, în cazul firmelor considerate strategice, statul trebuie să analizeze cu atenție pașii următori.
Executivul susține că domenii precum energia și industria de apărare vor rămâne prioritare pentru implicarea directă a statului, în timp ce alte sectoare ar putea fi restructurate sau scoase din portofoliul public.
