Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite ar putea interveni și în alte state, în contextul operațiunii recente din Venezuela, în urma căreia președintele Nicolas Maduro și soția sa au fost capturați și aduși la New York pentru a fi judecați. În același timp, liderul de la Casa Albă și-a reafirmat interesul pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, declarații care au provocat reacții ferme la Copenhaga și în insula arctică.
Într-un interviu acordat revistei The Atlantic și publicat duminică, Trump a afirmat că acțiunea din Venezuela ar trebui privită ca un semnal clar privind hotărârea administrației sale.
Avem nevoie de Groenlanda, fără îndoială”, a spus președintele american, invocând considerente de securitate legate de prezența navelor rusești și chineze în zonă.
Întrebat dacă operațiunea din Venezuela ar putea prefigura o abordare similară și în cazul Groenlandei, Trump a evitat un răspuns direct, dar a insistat asupra importanței strategice a insulei pentru apărarea Statelor Unite. „Este esențială pentru securitatea noastră”, a reiterat acesta.
Mesajul a fost întărit și de secretarul de stat Marco Rubio, care a declarat sâmbătă că aliații și adversarii Washingtonului ar trebui să ia în serios afirmațiile președintelui. „Când spune că va face ceva, chiar o face”, a subliniat Rubio, referindu-se la Trump.
Declarațiile liderului american au generat îngrijorare în Danemarca, mai ales în contextul intervenției recente din Venezuela. Premierul danez, Mette Frederiksen, a transmis un mesaj ferm, respingând categoric orice idee de anexare.
Statele Unite nu au niciun drept să preia controlul asupra Groenlandei sau asupra oricărei părți din Regatul Danemarcei”, a afirmat aceasta într-un comunicat oficial.
La rândul său, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a criticat dur asocierea insulei cu intervenția militară din Venezuela.
A lega Groenlanda de o operațiune militară și a vorbi despre necesitatea preluării ei este nu doar incorect, ci profund lipsit de respect”, a declarat liderul de la Nuuk.
Tensiunile au fost amplificate și de decizia lui Trump, din 21 decembrie, de a-l desemna pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, drept trimis special al SUA în Groenlanda. Numirea a fost percepută ca o nouă dovadă a interesului Washingtonului pentru teritoriul arctic, bogat în resurse minerale și esențial din punct de vedere strategic.
Groenlanda ocupă o poziție-cheie între Europa și America de Nord, fiind importantă pentru sistemele de apărare antirachetă ale SUA. Totodată, rezervele sale minerale sunt considerate strategice, în contextul în care Washingtonul caută să reducă dependența de importurile din China.
Deși beneficiază de un statut autonom și are dreptul, conform unui acord din 2009, să-și declare independența, Groenlanda rămâne puternic dependentă de sprijinul financiar al Danemarcei. În ultimul an, autoritățile de la Copenhaga au încercat să refacă relațiile cu insula și, în paralel, să reducă tensiunile cu administrația Trump, inclusiv prin investiții suplimentare în securitatea regiunii arctice.
