Curtea Constituțională a României a amânat din nou pronunțarea asupra reformei pensiilor speciale ale magistraților, de această dată cu doar o zi. Noua ședință este programată pentru luni, 29 decembrie, de la ora 10.00, după ce deliberările de duminică au fost suspendate din cauza lipsei de cvorum.
Patru judecători ai CCR, susținuți de PSD, au părăsit ședința și nu s-au mai întors, fapt care a făcut imposibilă luarea unei decizii. Pentru pronunțarea unui verdict sunt necesari minimum șase dintre cei nouă judecători constituționali. Deliberările vor fi reluate luni dimineață, după constatarea lipsei de cvorum în ședința din 28 decembrie.
Ședința de duminică a început la ora 13.00 și a durat aproximativ o oră și jumătate. Pe parcurs, judecătorii au luat mai multe pauze, procedură uzuală menită să faciliteze ajungerea la un consens. După reluarea ședinței, la doar câteva minute, o parte dintre judecători au părăsit din nou sala, ceea ce a dus la suspendarea deliberărilor.
Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților se află din nou pe masa CCR după ce, pe 20 octombrie, proiectul inițial a fost declarat neconstituțional, din cauza nerespectării termenului legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Ulterior, pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe o nouă formă a proiectului, deși acesta a primit din nou aviz negativ din partea CSM.
În 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității legii, iar pe 10 decembrie Curtea Constituțională a amânat pentru prima dată luarea unei decizii, stabilind termenul din 28 decembrie.
Proiectul de lege vizează modificarea substanțială a condițiilor de pensionare ale magistraților și a modului de calcul al pensiilor de serviciu. Printre principalele prevederi se numără stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la sistemul public de pensii, instituirea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, precum și introducerea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani.
Legea mai prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, introducerea etapizată a vechimii totale în muncă, nu doar în magistratură, și atingerea, în final, a vârstei standard de 65 de ani. În ceea ce privește cuantumul pensiei, acesta ar urma să fie stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu plafonarea pensiei nete la maximum 70% din venitul net din ultima lună înainte de pensionare.
Decizia CCR este una esențială pentru viitorul reformei pensiilor speciale și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România, însă noua amânare alimentează tensiunile politice și riscul unui blocaj instituțional prelungit.
