Solstițiul de iarnă marchează acel prag simbolic al anului în care întunericul domină pentru ultima dată. Este noaptea cu cea mai mare durată, după care lumina zilei începe, pas cu pas, să recâștige teren.

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din întregul an și, totodată, momentul care deschide iarna din punct de vedere astronomic. În anul 2025, acest eveniment are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României).

Din clipa solstițiului, durata zilei începe să crească treptat, iar nopțile se micșorează progresiv până la solstițiul de vară, care va avea loc pe 21 iunie 2026. Astfel, natura intră într-o nouă etapă a ciclului anual. Deși iarna meteorologică debutează la 1 decembrie, cea astronomică începe abia în ziua solstițiului, atunci când Soarele se află la cea mai joasă poziție pe cer pentru emisfera nordică.

Fenomenul este explicat de înclinarea axei Pământului și de mișcarea acestuia în jurul Soarelui. La solstițiul de iarnă, razele solare ajung la noi sub un unghi foarte oblic, ceea ce reduce semnificativ durata zilei. Soarele se află atunci în punctul cel mai sudic al traiectoriei sale aparente, în apropierea Tropicului Capricornului, la circa 23°27′ latitudine sudică. Ca urmare, răsăritul și apusul sunt deplasate spre sud, iar noaptea devine cea mai lungă din an.

Dincolo de explicațiile astronomice, solstițiul de iarnă are o puternică încărcătură simbolică. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au văzut în acest moment începutul revenirii luminii și un semn al reînnoirii. După noaptea maximă, speranța prinde din nou contur, iar zilele care urmează aduc, încet, mai multă lumină. De aceea, în numeroase culturi, solstițiul a fost asociat cu sărbători ale luminii și cu ideea de început nou.