Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea prin care Guvernul a modificat condiţiile de pensionare pentru magistraţi și formula de calcul a pensiilor de serviciu. Actul normativ, adoptat prin angajarea răspunderii și avizat negativ de CSM, este contestat pentru o serie de motive considerate „grave” de ICCJ.
Înalta Curte: legea discriminează magistraţii și le elimină de facto pensia de serviciu
În sesizarea transmisă CCR, Secțiile Unite ale Înaltei Curți – reunite pe 5 decembrie, cu participarea a 102 judecători – au adoptat în unanimitate o obiecție de neconstituționalitate asupra proiectului PL-x 522/2025. Instanța supremă afirmă că legea:
- discriminează magistraţii față de alte categorii cu pensii de serviciu;
- încalcă independenţa justiţiei;
- elimină în fapt pensia de serviciu, prin noile condiţii impuse;
- contravine jurisprudenţei CJUE, CEDO și CCR;
- utilizează termeni „ambigui, neclari” și prezintă lacune care afectează previzibilitatea legii.
Potrivit ICCJ, analiza internă arată că tranziția este bruscă și nefundamentată: „45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar 21% la 60-64 de ani”.
Magistraţii afirmă că Guvernul a invocat în mod nejustificat:
- urgența, fără a prezenta date economice;
- Jalonul 215 din PNRR, deși Comisia Europeană nu a cerut modificarea condițiilor de pensionare, ci supraimpozitarea.
- Critici intrinseci: discriminare și afectarea securității juridice
- ICCJ susține că magistraţii sunt singura categorie de beneficiari ai pensiilor de serviciu pentru care:
- baza minimă de calcul este redusă sub 65%;
- plafonarea este „drastică” – limitare la 70% din venitul net;
- efectul final este inferior sistemului public, pentru generațiile viitoare.
Toate acestea, afirmă instanţa, contravin statutului constituțional al magistratului și garanțiilor privind independența justiției.
Ce prevede legea contestată
Proiectul guvernului introduce:
- creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
- stabilirea vârstei minime de pensionare la 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
- condiția unei vechimi totale de 35 de ani în muncă;
- noua formulă de calcul – 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, cu plafonare la 70% din venitul net;
- modificarea regulilor privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei.
În aceeași zi în care Înalta Curte a sesizat CCR, Opoziţia a depus o moţiune de cenzură. Legea a fost deja declarată neconstituțională în octombrie, din motive procedurale, după ce CSM nu a emis la timp avizul consultativ.
CCR urmează să decidă dacă actuala formă a proiectului poate fi promulgată sau trebuie trimisă înapoi Parlamentului ori Guvernului.