Președintele american Donald Trump și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au apărat vineri, în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu premierul ungar Viktor Orbán, decizia administrației americane de a retrage o parte dintre trupele desfășurate în România. Reacția vine în contextul în care autoritățile române au cerut Washingtonului să revină asupra acestei hotărâri, invocând riscurile persistente de securitate de pe flancul estic al NATO, relatează The Hill.

Întrebat despre reducerea contingentului militar din România la doar câteva săptămâni după ce anunțase că SUA nu își vor retrage trupele din Europa, Donald Trump a explicat că este vorba despre o redistribuire a efectivelor.

Facem schimbări. Ne mișcăm – este același număr, număr total, dar mutăm oamenii. Mie chiar îmi plac românii. Cred că sunt niște oameni grozavi”, a declarat liderul american.

La rândul său, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a precizat că decizia a fost coordonată cu Casa Albă și cu conducerea NATO.

Totul face parte din viziunea noastră asupra Europei. Vor rămâne trupe în România, dar se fac schimbări în modul în care le rotim și în numărul acestora”, a explicat Hegseth, adăugând că aliații au fost „notificați în avans”.

Săptămâna trecută, Pentagonul a anunțat reducerea trupelor americane din Europa cu o brigadă de infanterie – aproximativ 800 de militari – măsură care afectează România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În România vor rămâne aproximativ 1.000 de soldați americani.

Decizia a fost contestată imediat de mai mulți membri ai Congresului, între care senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul Mike Rogers, care conduce comisia similară din Camera Reprezentanților. Aceștia au criticat lipsa unei consultări prealabile cu Congresul și NATO.

De la București, secretarul de stat din Ministerul Apărării, Sorin Moldovan, a cerut Statelor Unite să revină asupra deciziei, afirmând că „nu este un semn bun” pentru relațiile bilaterale. „Cred că această decizie poate fi și trebuie anulată. Trebuie să avem un dialog bilateral mai puternic cu Statele Unite, pentru a face actuala administrație să înțeleagă că amenințarea este aici, pe flancul de est”, a declarat oficialul român pentru Politico Europe.

În vizita sa la București, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a minimalizat impactul mișcării trupelor, afirmând că „astfel de repoziționări se fac permanent” și că NATO „se poate desfășura colectiv, inclusiv în România”.

Sorin Moldovan a recunoscut că, din punct de vedere operațional, situația nu se schimbă semnificativ, însă a avertizat asupra efectului de imagine: „Simbolismul politic este puțin ciudat acum. Această decizie poate alimenta propaganda rusă despre lipsa unității în NATO.”

În Congresul american, mai mulți senatori au cerut explicații Pentagonului, afirmând că nu au fost informați înainte ca decizia să fie făcută publică.

Cred că ne-ar plăcea tuturor să avem mai multe informații despre cum a fost luată această decizie”, a declarat senatorul republican Rick Scott, din Florida.